Mt 16,13-19
Stând ferm în adevărul lui Dumnezeu
Astăzi celebrăm sărbătoarea sfântului papă Leon cel mare, doctor al Bisericii.
Papa Leon a fost ales în anul 440, într-un moment al istoriei care nu era cu mult diferit de al nostru. Erezia era răspândită în întreaga creștinătate, centrele culturale căzuse în imoralitate și decadență, cultura se dezintegra.
Doar câțiva papi au primit acest titlu de cel Mare, iar papa Leon cu adevărat își merită acest titlu atât pentru contribuția sa teologică cât și pentru abilitățile sale desăvârșite de lider și conducător al Bisericii.
În ceea ce privește partea teologică, papa Leon a avut merite semnificative, mai ales în ceea ce privește multele și excelentele și profundele sale predici și scrisori. El a convocat Conciliul din Calcedon pentru a clarifica ceea ce înțelegea Biserica asupra relației dintre umanitatea și divinitatea lui Cristos. În momentul în care episcopi au citit profunda sa explicație, ei au susținut cu glas tare, Petru a vorbit prin Leon! Pentru această contribuție a sa teologică, papa Leon a fost într-un final numit doctor al Bisericii.
Leon de asemenea a mai dat dovadă și de conducere desăvârșită, mai ales în ceea ce privește probleme administrative ale Bisericii. Barbari băteau efectiv la porțile Romei. Papa Leon i-a îndepărtat pe barbari în mod personal prin a-l confrunta pe crudul Attila Hunul, convingându-l să renunțe la planul său de prăduire a cetății sfinte. Cu o altă ocazie a unei alte invazii barbare, papa Leon i-a convins pe Vandali să evite a se atinge sub orice formă de bisericile din Roma.
Fiind profund înrădăcinat în Cristos, papa Leon a protejat Biserica de erezie și de jaf.
Astăzi, sfântul părinte papa continuă acest rol al său. Papa Benedict de exemplu, a condus biserica prin a se lupta cu relativismul moral care a provocat crize destul de profunde în societate. A trăi fără vreo referință la Dumnezeu și a obiecta adevărul moral nu face nimic altceva decât să ne conducă la un nou barbarism. În acel moment în care pierdem referința noastră la Dumnezeu, ne spunea papa Benedict, esențialul fundamental este zdruncinat, demnitatea umană, viața umană, instituția familiei și echitatea ordinii sociale, cu alte cuvinte drepturile fundamentale ale omului.
Și actualul părinte papa Francisc a subliniat importanța credinței creștine pentru societate. În prima sa enciclică, Lumen Fidei, asupra Luminii Credinței, a scris că Cultura noastră și-a pierdut sensul prezenței tangibile a lui Dumnezeu și a activității sale în lume…începutul mântuirii presupune o deschidere față de ceva prioritar nouă.
Există o nevoie urgentă, spunea papa Francisc, de a nu ascunde lumina credinței sub obroc, ci să mărim lumina prin intermediul slujirii noastre creștine, prin evanghelizare, prin trăirea credinței în zone publice.
Aceste timpuri în care trăim, sunt unele destul de întunecate și de confuze, mai ales din cauza acestei pandemii. Așa că ori de câte ori lucrurile devin destul de dificile, sau întunecate, sau confuze, și noi va trebui să ne concentrăm atenția asupra adevărului lui Cristos și să ne re-angajăm viața la chemarea și misiunea pe care el o are pentru noi. Noi trebuie să dăm mărturie de imensa libertate pe care o avem în Cristos, de marea libertate după care tânjește atât de mult omenirea, libertatea copiilor lui Dumnezeu.
În încheiere vă invit ca prin mijlocirea papei Leon cel Mare, și noi toți, creștini, să putem sta fermi în adevărul lui Dumnezeu și să cunoaștem protecția păcii sale veșnice. Amin.
