Lc 1,39-45
Vizita Mariei la Elisabeta
Acest pasaj evanghelic de astăzi care ne vorbește despre vizita preasfintei Fecioare Maria la verișoara ei Elisabeta, îmi aduce aminte de ziua în care cardinalul Jorge Mario Bergoglio a fost ales ca papa Francisc. Din conclav până la inaugurarea noului papă, noi am experimentat un nou tip de vizită divină. Ambele au fost momente ale lui Dumnezeu ce își vizitează poporul său și ne asigură de prezența sa și de fidelitatea sa.
În momentul în care Fecioara Maria a vizitat-o pe Elisabeta, ea a fost fericită și recunoscătoare. Sfânta Elisabeta a spus, Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul sânului tău!….Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu! Cuvântul Binecuvântat provine din cuvântul grecesc makarios care înseamnă fericire sau bucurie. Această bucurie este serenă și de ne-atins, constrânsă în sine și independentă de schimbare și de schimbarea circumstanțelor vieții. Maria este binecuvântată fiindcă ea este Mama Fiului lui Dumnezeu.
Dacă reflectăm la această vizită a preasfintei Fecioare Maria, atunci va trebui să reflectăm și la trei mari daruri pe care le-am primit în momentul în care am fost botezați. Aceste daruri ne permit, asemenea Mariei, să îl aducem și să îl revelăm pe Isus în ceilalți, adică:
Primul este faptul că noi suntem chemați la misiune. Suntem chemați de Dumnezeu să anunțăm vestea cea bună a mântuirii familiilor noastre, la locul de muncă, la școală, și oriunde ne mai întâlnim zi de zi. Va trebui să îl aducem pe Isus celorlalți prin modul în care trăim bine, sfânt viețile noastre de creștini. Săvârșim toate acestea fiindcă avem parte de experiența iubirii lui Cristos din noi.
Asemenea următoarei povestioare de care am dat zilele acestea. În momentul în care Hudson Taylor a fost director al Misiunii de pe tărâmul Chinei, el adesea intervieva candidați pentru misiune. La un moment dat, s-a întâlnit cu un grup de candidați pentru a determina motivațiile lor pentru această slujire. Și i-a întrebat, De ce doriți să mergeți într-o misiune străină? Unele dintre răspunsuri au fost, Doresc să merg fiindcă Cristos ne-a poruncit să mergem în lumea întreagă și să predicăm evanghelia la toată făptura. Doresc să merg fiindcă milioane de oameni mor fără Cristos. Atunci Hudson Taylor le-a spus Toate acestea sunt motive, bune, însă nu vă vor ajuta în momentele de încercarea, de prigoană, de posibilă moarte. Există un singur motiv care vă va ajuta în acele momente de încercare, adică iubirea lui Cristos.
Al doilea e faptul că noi suntem chemați la bucurie. Sfântul Ioan a tresăltat de bucurie la prezența lui Isus alături de mama lui. Cu alte cuvinte, Isus aduce bucuria celor care ascultă și citesc cuvintele sale, care au parte de experiența prezenței sale mai ales în Euharistie. Ca discipoli ai lui, va trebui să vorbim cu Isus, asemenea modului în care o facem în autobuz cu cei de lângă noi, să le spunem celorlalți despre El și să permitem prezenței Sale din noi să ne umple de bucurie, o bucurie ce ne va permite să îi atragem pe ceilalți la Isus prin exemplul bunătății, grijii și slujirii noastre.
Al treilea e faptul că noi suntem chemați să ne încredem în Dumnezeu. Maria și-a trăit chemarea prin a se încrede în Dumnezeu și nu doar ca Mamă a lui Dumnezeu. Iar acest lucru a făcut-o și a ajutat-o să continue să meargă până sub cruce.
În încheiere vă invit să nu uităm niciodată că noi suntem chemați să ne îndeplinim misiunea cu bucurie și cu încredere în Domnul în toate circumstanțele vieții noastre, în ciuda încercărilor și a dificultăților, a suferinței și a dezamăgirii. El ne spune că nu trebuie să ne fie frică. Amin
