Marți din Octava Pascală – 5

Fap 2,36-41
In 20,11-18

Convertiți-vă și fiecare dintre voi să se boteze

în numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor voastre

și veți primi darul Duhului Sfânt! 

Căci promisiunea este pentru voi, pentru copiii voștri

și pentru toți cei care sunt departe,

pe oricâți i-ar chema Domnul Dumnezeul nostru (Fap 2.38-39).

Oameni din Ierusalim, ascultând predica lui Petru și amintindu-și de violențele îngrozitoare din timpul Paștelui, au fost pătrunși la inimă și au întrebat Ce să facem, fraților?

Apostoli le-au explicat că trebuie să se căiască și să fie botezați în numele lui Isus Cristos. După care le-a promis mai mult decât o simplă ungere, l-a promis pe Duhul Sfânt. Una e să revii pe cale cu Dumnezeu, însă să fii plin cu Duhul Sfânt înseamnă să intri într-o complet altă dimensiune. E mai mult decât o schimbare dintr-o poză statică la o imagine în mișcare, sau de la alb-negru la color, e la fel de radicală precum schimbarea de la două dimensiuni la trei. Normalul niciodată nu va mai fi la fel.

Predicatori, teologi, cateheți și părinți, cu toți s-au zbătut de-a lungul secolelor să spună ceva definitiv despre Duhul Sfânt. Abia mai târziu au reușit sfinți părinți ai Bisericii să dezvolte o înțelegere mai clară a lui Dumnezeu Tatăl și Dumnezeul Fiul pentru ca apoi să îl numească pe Dumnezeul Duhul Sfânt ca a treia persoană a Preasfintei Treimi. Această doctrină pare uneori ca fiind o simplă gândire ulterioară însă ea este impulsionată de mărturii scripturistice, liturgice și de experiența vieții de zi cu zi.

Sfântul apostol Petru promisese mulțimii că …veți primi darul Duhului Sfânt! Nu avea cum să inducă cu forța acel anunț. După cum e imposibil și să ții bucuria doar pentru tine, tot la fel trebuie să îl împărtășim pe Duhul Sfânt cu ceilalți, în ciuda faptului că nu avem nici o autoritate asupra Duhului Sfânt. Numai Dumnezeu poate acorda acest dar celor care se dispun pe ei înșiși pentru al primi, celor care se căiesc și sunt botezați.

E ușor să vorbești de Duhul Sfânt însă uneori luăm pe meritate ceea ce alți știu foarte bine de ceea ce vorbim de fapt. Am auzit la un moment dat o predică despre justificarea prin credință, și pentru prima oară nu am reușit să îmi dau seama despre ce tot vorbea acel predicator. De ce? Fiindcă părea să nu aibă nici o legătură cu experiența relațiilor, sănătății sau fericirii mele. El nici măcar nu menționase de păcatul original, sau de a fi alb, de o naționalitate sau bărbat. Cu alte cuvinte, creștini folosesc alte cuvinte însă cu același abandon neglijent, precum, mântuit, libertate, și altele asemenea.

Când mă gândesc la Duhul Sfânt adesea o fac în termeni acelei libertăți pe care Dumnezeu a promis-o celor aleși. În evanghelia lui Ioan la capitolul 8 putem auzi de disputa evreilor cu Isus,

Noi suntem descendenții lui Abraham și n-am fost niciodată sclavii nimănui.
Cum poți să spui: «Veți deveni liberi»?”

Însă Isus a insistat că ei nu sunt liberi spunându-le:

Adevăr, adevăr vă spun că oricine comite păcatul este sclavul păcatului. Însă sclavul nu rămâne în casă pentru totdeauna; fiul rămâne pentru totdeauna. Așadar, dacă Fiul vă va elibera, veți fi într-adevăr liberi. Știu că sunteți descendenții lui Abraham, dar căutați să mă ucideți, deoarece cuvântul meu nu găsește loc în voi (In 8, 33-37).

Nimănui nu-i place să i se spună că nu este liber. Cu toți dorim să trăim într-o iluzie că suntem fericiți, generoși, deschiși la minte și liberi. Însă când avem de-a face cu cineva care este cu adevărat fericit, generos, deschis la minte și liber, realizăm că Această persoană este binecuvântată. Pot fi și eu oare la fel de binecuvântat?

Mulțimea din Ierusalim din acea zi de Rusalii au văzut cum discipoli au ieșit din acea încăpere de sus plini de Duhul Sfânt și au realizat că ei își trăiau viețile în alb-negru pe când acești creștini se bucurau de culoare.

Cei care practică libertatea în Duhul Sfânt au parte de un normal diferit. Isus explicase lui Nicodim că Vântul suflă unde vrea; îi auzi sunetul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Așa este cu tot cel care este născut din Duh” (In 3,8).

Asta mereu va avea sens la copii lui Dumnezeu, și mereu va suna ca o aiureală pentru toți ceilalți. Amin

Alte opțiuni: 01, 02, 03, 04, 05, 06,

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

div#stuning-header .dfd-stuning-header-bg-container {background-image: url(https://paxvobis.ro/wp-content/uploads/2020/06/header-final-2.jpg);background-size: initial;background-position: center top;background-attachment: scroll;background-repeat: no-repeat;}#stuning-header div.page-title-inner {min-height: 400px;}