Fap 2,1-11
Gal 5,16-25
In 15,26-27;16,12-15
Trăind ca adevărați ucenici ai lui Isus îi vom ajuta și pe alți să îl urmeze pe Isus
Vedem zilele acestea cum Duhul Sfânt este destul de activ în viața unor persoane iar alți par să urmeze altceva decât pe Duhul Sfânt. De exemplu, Gordon Brownville în cartea sa intitulată Simbolurile Duhului Sfânt a relatat o poveste despre o astfel de persoană în viața căruia Duhul Sfânt a fost destul de activ. Despre un explorator norvegian pe nume Roald Amundsen, care a fost primul care a descoperit meridianul magnetic al Polului Nord și care a descoperit apoi și Polul Sud. În călătoriile sale, Amundsen lua cu dânsul un porumbel. Când ajungea la destinație, în vârful lumii, deschidea cușca păsării și îi dădea drumul. Imaginați-vă încântarea soției lui Amundsen, când stătea în ușa casei și vedea cum acel porumbel se plimba pe deasupra casei în cercuri. Fără îndoială e faptul că ea exclama E viu! Soțul meu e viu!
Tocmai acest contrast e cel pe care îl putem vedea în lecturile de la această sfântă Liturghie. În evanghelia de astăzi, care e un fragment din discursul lui Isus ținut apostolilor săi din cadrul Ultimei sale cine, din evanghelia lui Ioan, Isus a spus,
Când va veni Mângâietorul…Duhul adevărului,… el va da mărturie despre mine (v.15).
Dacă stăm să privim în jur vom observa acest contrast, cum unii sunt îndrumați de Duhul adevărului iar alți par să fie îndrumați de un alt duh. În a doua lectură de astăzi, Paul ne-a vorbit și el despre cei îndrumați de Duh și de cei care nu sunt. Și spunea:
Umblați în duh și nu împliniți poftele trupului. Căci trupul dorește împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului: acestea se împotrivesc unul altuia…(Gal 5,16-17).
Paul a continuat prin a ne oferi unele exemple exact asupra a ceea ce dorește să ne spune. Despre cei care nu sunt îndrumați de Duh, adică:
De altfel, faptele trupului sunt cunoscute. Acestea sunt: desfrânarea, necurăția, libertinajul, idolatria, vrăjitoria, dușmăniile, cearta, gelozia, mâniile, ambițiile, discordiile, dezbinările, invidiile, bețiile, orgiile și cele asemănătoare acestora (Gal 5,19-21).
Cum poate oare aceste persoane să fie fericite? Cât de mare e mizeria în care se află! Ne rugăm ca oameni care trăiesc în acest mod astăzi să îl găsească pe Domnul și să își abandoneze modul de viață actual.
Celor care sunt îndrumați de Duhul, apostolul Paul le spune că ei au în dânșii roadele Duhului, adică:
Iubirea, bucuria, pacea, răbdarea, bunăvoința, bunătatea, fidelitatea, blândețea, cumpătarea (Gal 5,22-23).
Tradiția Bisericii a mai adăugat și alte trei roade ale Duhului la acestea adică îngăduința, modestia și castitatea, rezultând 12 roade ale Duhului Sfânt. Cei care dau dovadă de aceste calități în viețile lor sunt evident niște persoane foarte fericite. Probabil cu probleme și cruci și suferințe, însă persoane fericite fiindcă și-u deschis inimile lui Dumnezeu și primesc binecuvântările sale. Ceea ce Paul a scris Galatenilor e și ceea ce se petrece în lume astăzi. Sunt cei care sunt se lasă îndrumați de faptele trupului și alți care s-au deschis lui Dumnezeu și au produs roade de
Iubirea, bucurie, pace, răbdare, bunăvoință, bunătate, fidelitate, blândețe, cumpătare, îngăduință, modestie și castitate.
Dacă stăm să comparăm ceea ce a scris Paul Galatenilor cu ceea ce se află în lume astăzi ne vom da seama că lumea e asemenea unei sacoșe cu de toate, dar mai ales cu persoane care urmăresc faptele trupului dar care mai fac și fapte de bunătate. Sunt de asemenea conștienți că același lucru se aplică și bisericii lui Cristos, adică sunt unii care sunt angajați în aceste fapte ale trupului și alți care produc roadele Duhului. Dacă fiecare din Biserică ar fi deschis complet Duhului lui Dumnezeu, diferența s-ar simți cu adevărat. Priviți doar la ceea ce s-a întâmplat când un număr mic de apostoli și discipoli ai lui Isus după ce l-au primit pe Duhul Sfânt. Citim în Faptele Apostolilor că mii de persoane l-au acceptat pe Isus ca Mesia în acele zile imediate Rusaliilor. Iar asta fiindcă acei primi discipoli ai lui Isus erau sinceri și fideli credinței lor în Isus, atât de sinceri și fideli încât erau gata să și sufere dacă era necesar pentru a da mărturie că Isus este Mesia.
În timpul ultimei sale cine, înaintea pătimirii sale, după cum am auzit și în evanghelia de astăzi, Isus le-a spus apostolilor săi că ei vor da mărturie de El după ce îl vor primi pe Duhul Sfânt:
Când va veni Mângâietorul, pe care eu vi-l voi trimite de la Tatăl, Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, el va da mărturie despre mine. Și voi veți da mărturie, pentru că de la început sunteți cu mine (In 15,16-17).
Și în ziua de astăzi sunt persoane care dau mărturie cu propria lor viață că Isus este Mesia și că modul în care ne-a învățat el e singurul mod în care putem trăi. Astăzi mai vedem că Duhul Sfânt este activ în viața unor persoane iar alți par să urmeze complet altceva decât pe Duhul Sfânt. Biserica noastră și mulți alți sferă din cauza multora care nu dau mărturie de Isus ci sunt angajați în faptele trupului. Ce putem face? Am auzit în prima lectură de astăzi că toți din Ierusalim i-au auzit pe apostoli și discipoli vorbind fiecare în limba lui (Fap 2,6). În ziua de astăzi există o singură limbă care îi poate unii pe toți oameni, adică, ca și Biserică cu toți suntem uniți în iubire ca adevărați discipoli ai lui Isus. Limbajul iubirii și trăirea ca discipoli adevărați și autentici ai lui Isus e ceea ce îi va atrage pe mulți oameni la Biserică și îi va ajuta să îl urmeze pe Isus. Va trebui să ne deschidem inimile și mai mult Duhului lui Dumnezeu pentru ca noi să fim din ce în ce mai mult discipoli autentici ai lui Isus pentru ca și alți să îl urmeze pe Isus cu toată inima, mintea, sufletul, puterea și mintea care sunt singurul mod în care merită să trăim.
Umblați în duh și nu împliniți poftele trupului. Căci trupul dorește împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului: acestea se împotrivesc unul altuia…(Gal 5,16-17). Amin
