In 13,21-33.36-38
Trădarea dureroasă
În textul evangheliei de astăzi am putut vedea cu toți un lucru extrem de interesant și important, adică faptul că Isus a fost profund tulburat. Acest mic amănunt ne arată umanitatea sa. Isus a avut o inimă umană și l-a iubit pe Iuda cu o iubire divină prin inima sa umană. Iar ca și rezultat al acestei iubirii perfecte a lui Iuda, inima lui Isus a ajuns să fie profund tulburată. A fost tulburată în sensul că Isus nu i-a mai rămas nimic altceva de făcut decât să ceea ce făcuse deja pentru a schimba inima și mintea lui Iuda. Ceea ce la deranjat atât de tare pe Isus nu a fost faptul că a ofensat și supărat de trădarea lui Iuda, ci mai degrabă faptul că inima lui Isus ardea cu o durere profundă din cauza pierderii lui Iuda, pe care El îl iubea cu o iubire perfectă.
Iuda, avea asemenea nouă liberul arbitru. Fără acest liber arbitru Iuda nu avea cum să îl iubească în mod liber pe Isus. Din păcate, Iuda s-a folosit de acest liber arbitru pentru a-l trăda pe Isus. Tot la fel e și cu noi. Avem liberul arbitru și am primit exact aceleași abilități ca Iuda, de a accepta iubirea lui Isus sau de a o respinge. Avem capacitatea de a permite darului său plin de iubire a mântuirii și a harului de a intra în viețile noastre sau de a-l refuza. Ține complet doar de noi.
Săptămâna sfântă în care ne aflăm și pe care tocmai am început-o este un timp potrivit în care noi trebuie să contemplăm asupra drumului pe care ne aflăm. În fiecare zi din viața noastră noi suntem invitați de Dumnezeu pentru a-l alege pe El cu toată puterea și iubirea noastră. Însă asemenea lui Iuda, deseori alegem să îl trădăm prin refuzul nostru de a fi alături de Isus în această săptămână sfântă în care el va face gestul suprem de sacrificiu pentru noi și pentru mântuirea noastră. Atât de des eșuăm în a ne abandona complet viețile într-un mod generos și cu sacrificiu, după cum a făcut și Domnul nostru în această săptămână sfântă.
Astăzi suntem invitați cu toți să reflectăm împreună la acea iubire pe care Isus a avut-o față de Iuda. La faptul că iubirea sa față de Iuda, și nu neapărat păcatele lui Iuda, a fost cea care i-a adus atât de multă durere inimii preasfinte a lui Isus. Dacă Isus nu l-ar fi iubit, respingerea lui Iuda nu ar fi durut. Să reflectăm astăzi și la iubirea pe care Isus a avut-o și față de noi. Să ne gândim și să cântărim în mintea noastră dacă inima lui Isus este profund tulburată și ca rezultat al acțiunilor din viața noastră. Să fim sinceri și să nu inventăm scuze pentru faptele săvârșite ci să le tratăm așa cum au fost ele, fapte prin care l-am trădat pe Isus și iubirea sa perfectă față de noi. Dacă Isus este tulburat în vreun fel în urma acțiunilor și alegerilor noastre atunci nu avem nici un motiv să disperăm după cum a făcut și Iuda. Ci trebuie să fie motiv de bucurie fiindcă am reușit să conștientizăm și să realizăm care sunt slăbiciunile, păcatul și limitările noastre. Să ne întoarcem la Isus care ne iubește mai mult decât ne iubim noi înșine. Dacă facem aceasta, ea ne va aduce în inimi o consolare și o pace imensă. Dar mai ales va aduce o alinare și pace imensă în inima lui Isus. El ne iubește nespus și așteaptă ca noi să venim la El în această săptămână Sfântă.
În încheiere să îl rugăm pe Domnul nostru care a suferi și care a fost respins, dar mai ales care a suportat și repetatele noastre trădări, să nu fie profund tulburat de eșecurile naostre fiindcă noi îl iubim nespus. Ci în schimb să ne ajute să vedem cu sinceritate păcatele noastre în această săptămână sfântă. Să vedem și să renunțăm la ceea ce ne ține departe din a-l iubi din toată inima, pentru a putea fi capabili să mergem alături de El la cruce pentru a fi părtași de triumful său glorios. Amin
