Vineri din săptămâna a 32-a de peste an

vineri, 13 noiembrie 2020

Vineri din săptămâna a 32-a de peste an

Sf. Augustina (Livia), călug

Culoare:    verde
Psaltire
:    IV

Liturghie la alegere,
prefaţă comună

2In 4-9
Ps 118
Lc 17,26-37

LECTURA I

Cine rămâne în învăţătură îi are şi pe Tatăl şi pe Fiul.

Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Ioan 4-9
Aleasă Doamnă, m-am bucurat mult că am aflat printre copiii tăi pe unii care umblă în adevăr, aşa cum am primit poruncă de la Tatăl. 5 Şi acum, Doamnă, te rog – nu ca şi cum ţi-aş scrie o poruncă nouă, ci pe aceea pe care o aveam de la început – să ne iubim unii pe alţii! 6 Iar iubirea aceasta este: să trăim după legile lui! Aceasta este porunca: aşa cum aţi auzit de la început, să trăiţi în ea! 7 Mulţi înşelători, care nu-l mărturisesc pe Isus Cristos, venit în trup, au apărut în lume; acesta este înşelătorul şi Anticristul. 8 Aveţi grijă de voi înşivă, ca să nu pierdeţi ceea ce aţi lucrat, ci să primiţi întreaga răsplată! 9 Oricine trece peste acestea şi nu rămâne în învăţătura lui Cristos nu-l are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învăţătură îi are şi pe Tatăl şi pe Fiul.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 118(119),1.2.10.11.17.18 (R.: 1b)
R.: Fericiţi sunt aceia care umblă în legea Domnului.

1 Fericiţi sunt cei neprihăniţi pe cale,
care umblă în legea Domnului. R.

2 Fericiţi sunt cei care păzesc mărturiile lui
şi-l caută din toată inima. R.

10 Te caut din toată inima;
nu lăsa să mă abat de la poruncile tale! R.

11 Păstrez în inimă cuvintele tale,
ca să nu păcătuiesc împotriva ta. R.

17 Fă bine slujitorului tău, ca să rămân în viaţă
şi să păzesc cuvântul tău! R.

18 Deschide-mi ochii, ca să văd
faptele minunate ale legii tale! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE      Lc 21,28b

(Aleluia)  Întăriţi-vă şi ridicaţi-vă capul, pentru că se apropie eliberarea voastră! (Aleluia)

EVANGHELIA

Aşa va fi în zilele Fiului Omului.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 17,26-37
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: “Aşa cum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi în zilele Fiului Omului: 27 ei mâncau, beau, se însurau şi se măritau până în ziua în care Noe a intrat în arcă; atunci a venit potopul şi i-a nimicit pe toţi. 28 La fel cum s-a întâmplat în zilele lui Lot: ei mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, construiau; 29 dar în ziua în care a ieşit Lot din Sodoma, a plouat din cer cu foc şi pucioasă şi i-a nimicit pe toţi. 30 Tot la fel va fi în ziua în care Fiul Omului se va arăta. 31 În ziua aceea, cine va fi pe acoperiş, iar lucrurile îi vor fi în casă, să nu coboare să le ia şi, tot aşa, cine este la câmp să nu se întoarcă înapoi! 32 Amintiţi-vă de femeia lui Lot! 33 Dacă cineva va căuta să-şi salveze viaţa, o va pierde; iar dacă cineva o va pierde, o va păstra. 34 Vă spun: în noaptea aceea vor fi doi într-un pat: unul va fi luat, celălalt va fi lăsat; 35 două femei vor măcina în acelaşi loc: una va fi luată, cealaltă va fi lăsată. 36 Doi oameni vor fi pe câmp: unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat”. 37 Atunci, ei l-au întrebat: “Unde, Doamne?” Iar el le-a spus: “Unde este cadavrul, acolo se vor aduna şi vulturii”.

Cuvântul Domnului

Vineri din săptămâna a 32-a de peste an – 3

Lc 17,26-37

Ziua Fiului Omului

Din acest text evanghelic putem și trebuie să învățăm trei lucruri despre viața veșnică și despre sfârșitul timpului:

Primul e acela că lumea va ajunge cu desăvârșire la un final. Prin urmare, toate creaturile ar trebui să ne ajute să ne înălțăm mințile și inimile la Domnul. Lumea întreagă este creația lui Dumnezeu și are un rol de jucat în acest plan veșnic al său. De aceea Biserica ne invită să privim lucrurile așa cum sunt ele cu adevărat adică lucrări frumoase ale lui Dumnezeu însă trecătoare.

Al doilea e acela că într-o zi Cristos va veni din nou pentru a ne chema să fim cu Tatăl și cu toți sfinți din ceruri. Timpul care ni s-a oferit este unul scurt iar noi nu avem nici un control asupra a cât de mult timp primim. Acesta este motivul pentru care Cristos ne reamintește că viețile noastre au un scop și un sens. Da, ele ne pot ajuta, însă nu lumea, societatea, cei dragi sau chiar noi înșine vom determina care este sensul vieții noastre și cursul vieții pe care trebuie să îl urmăm. El este cel care decide calea cea bună și tot el e cel care îi va lua pe cei care vor călca pe ea în împărăția sa pentru a se bucura de fericirea veșnică. Cei care nu vor umbla pe calea sa vor fi alungați pentru totdeauna din prezența sa.

Al treilea e acela că calea spre cer este calea iubirii. Isus ne-a spus în textul evangheliei de astăzi că  Dacă cineva va căuta să-și salveze viața, o va pierde; iar dacă cineva o va pierde, o va păstra (v.33). Aceste cuvinte sunt ca un compas ce ne îndreaptă spre viața veșnică. Există doar o singură cale în care putem să ne trăim viețile iar aceea e prin iubire. Iubirea se oferă-pe-sine pentru ca ceilalți să poată fi fericiți. Aceasta este caritatea lui Cristos, o virtute teologică pe care o primim la botez. Va trebui să trăim după cum a trăit și Cristos, adică, ca unul care nu a venit pentru a fi slujit ci ca să slujească.

În încheiere vă invit să reflectăm asupra următorului text intitulat Învățând de la viață scris de Dona Eick:

Am învățat că a fi bun este mai important decât să ai dreptate.

Am învățat că nu ar trebui să spui nu niciodată unui dar primit de la un copil.

Am învățat că mereu mă pot ruga pentru cineva când nu am puterea să îl ajut în oricare alt mod.

Am învățat că indiferent de cât de serios îți cere viața să fii, cu toți au nevoie de un prieten cu care să se poarte nasol.

Am învățat că uneori de tot ceea ce are nevoie o persoană este o mână pe care să o țină și o inimă care să o înțeleagă.

Am învățat că viața e asemenea unui sul de hârtie igienică. Cu cât te apropii mai mult de final, cu atât mai repede se duce.

Am învățat că trebuie să fim fericiți că Dumnezeu nu ne dă tot ceea ce îi cerem.

Am învățat că bani nu cumpăra clasa.

Am învățat că acele evenimente zilnice mărunte sunt cele care fac viața să fie una spectaculoasă.

Am învățat că sub carapacea fiecărei persoane se află cineva care dorește să fie apreciat și iubit.

Am învățat că Domnul nu a făcut toate într-o singură zi. Așa că de ce cred că eu pot?

Am învățat că atunci când dorești să te împaci cu cineva nu faci nimic altceva decât să îi permiți să te rănească în continuare.

Am învățat că iubirea și nu timpul vindecă rănile.

Am învățat că atunci când te ancorezi de amărăciune, bunătatea ancorează în altă parte.

Am învățat că un zâmbet este un mod costisitor de îmbunătățire a aspectului tău.

Am învățat că nu pot alege cum mă simt, dar pot alege ce să fac în privința asta.

Am învățat că e mai bine să oferi un sfat în doar două ocazii, când ți se cere și când e o situație de viață și de moarte. Amin

//
Daca aveți vreo întrebare trimiteți-mi mesaj aici și va voi răspunde imediat!
Cu ce va pot ajuta?