Mt 5,1-12a
Fericirile
Se spune că un om bătrân fusese întrebat la un moment dat ce i s-a răpit cel mai mult în viața sa. El a răspuns, Lucrurile care nu s-au întâmplat niciodată! Cineva mai citase și alte trei fericiri cheie: 1. Nu te îngrijora, El te iubește (In 13,1); 2. Nu leșina, El te ține (Ps 139,10); Nu-ți fie frică, El te apără (Ps 121,5).
Textul evangheliei de astăzi mai este numit și Fericirile, cuvânt care provine de la latinescul beati care tradus înseamnă binecuvântat sau fericit. Sfântul Matei plasează aceste fericiri drept la începutul slujirii lui Isus dar și a predici sale de pe munte.
Fericiți e cuvântul ce deschide fiecare afirmație. Fericirile Domnului nostru îi laudă pe cei ale căror vieți strălucesc de diferite moduri de a trăi pe care Cristos le-a și exemplificat și trăit el însuși, forme de viață care sunt adevăratele modele de a trăi pentru adevărați săi discipoli. Acesta e motivul pentru care Catehismul Bisericii Catolice la numărul 1716 spune că Fericirile sunt la inima predicii lui Isus.
Cineva spusese că cele opt fericiri ne pot îndruma într-o viață plină de iubire. Primele patru sunt legate de relația noastră cu Dumnezeu iar ultimele patru sunt legate de relația noastră cu cei din jur, aproapele.
Prima fericire (v.3) constă în sărăcia în duh fiindcă noi depindem de Dumnezeu î=și nu de securitatea materială. Suntem îmbogățiți de fidelitatea, milostivirea și iubirea Sa.
A doua fericire (v.4) constă în plânset, în acel moment în care realizăm că noi nu vom ajuge la gloria lui Dumnezeu prin faptul că am mers pe căile lumii în loc de căile lui Dumnezeu. El ne alină și ne susține în eforturile noastre de a ne detașa de lume și de a deveni mai mult asemenea Lui.
A treia fericire (v.5) constă în blândețe, în acel moment în care ne supunem voinței lui Dumnezeu și ne lăsăm umpluți de dorința de a îndrepta răul și de compasiune față de păcătoși.
A patra fericire (v.6) constă în cei însetați și înfometați după dreptate, adică acea dorință de a trăi moral sau de a pune capăt nedreptății la care suntem martori. Când dreptatea înflorește, dreptatea lui Dumnezeu domnește.
A doua jumătate a fericirilor e de fapt o listă de roade ce sunt rezultate de creșterea spirituală pe care am câștigat-o din prima jumătate.
A cincea fericire (v.7) e atunci când suntem săraci în duh și ne punem încrederea în milostivirea lui Dumnezeu (versetul 3), și câștigăm astfel maturitatea spirituală de a fi milostivi cu cei din jur, care ne va obține și mai multă binecuvântare de a primi și mai mult de la milostivirea lui Dumnezeu.
A șasea fericire (v.8) e atunci când dorim să fim curați în inimi fiindcă ne pare rău de daunele pe care le-a făcut păcatele noastre (versetul 4) prin rănirea celorlalți. Aceasta ne va duce la o sfințenie și mai mare, moment în care îl vom vedea pe Dumnezeu lucrând prin noi spre binele celorlalți.
A șaptea fericire (v.9) e atunci când devenim făcători de pace, pentru că ne supunem complet voinței lui Dumnezeu și reușim să rezolvăm conflictele în modul în care o face Isus. Pacea e fondată pe Iubire, dreptate și adevăr. Când unul din aceste valori umane sunt violate, pacea nu se poate obține.
A opta fericire (vv.10-12) e atunci când suntem asemenea lui Cristos fiindcă trăim așa cum a trăit el iar pentru acest motiv alți ne vor persecuta. Ei nu doresc să învețe din exemplul nostru de sfințenie, așa că încep să ne insulte și vor încerca să ne oprească. E o binecuvântare cu adevăr mare, fiindcă ne face să înțelegem că noi suntem cu adevărat fericiți. Așa că întrebarea e, Știți cine trăiește fericirile? Ce fericiri ați experimentat? Amin
