In 19,25-27
Astăzi biserica comemorează sărbătoarea sfintei Fecioare Maria, îndurerată. Conform tradiției, preasfânta Fecioară Maria a avut parte de șapte mari dureri în viața ei.
Aceste dureri le comemorăm pentru a ne reaminti de martiriul spiritual al Mamei lui Dumnezeu și a compasiunii ei unită cu suferința și moartea fiului ei divin. De fapt, conform unei cărți de vieții ale sfinților, Biserica comemorază de două ori pe an aceste 
dureri ale mamei cerești, astăzi și în vinerea sfântă, vinerea patimilor. Această sărbătoare a fost instituită de către papa Pius al VII după ce s-a întors din captivitate și din exilul ce durase din 1809 până în 1814. De ce oare? De un lucru va trebui să ținem cont că Maria este de asemenea și mama trupului mistic, care este Biserica. Cartea Lamentațiunilor spune la un moment dat că cu cine să te asemăn, fiică a Ierusalímului? Cu cine să te compar ca să te mângâi fiică a Siónului? Căci mare ca marea este zdrobirea ta… (Lam 2,13). Statuile și imaginile Mariei din întreaga Europă au plâns în momentul Revoluției Franceze, însă statuile ei plâng din nou și astăzi în atât de multe locuri.
Astăzi, Doamna noastră îndurerată continuă să ne încurajeze să ne purtăm crucile, ca completare a patimii lui Cristos. Iar asta fiindcă ea știa că fiul ei a suferit mai întâi contradicțiile obișnuite ale vieții. Cristos este precursorul nostru în toate durerile și suferințe umane.
