† Duminica a 6-a a Paștelui (A)
Culoare: alb
Psaltire: II
Liturghie proprie, Gloria,
Credo, prefaţă pentru Paşti (II, III, 4 sau V)
Fap 8,5-8.14-17
Ps 65
1Pt 3,15-18
In 14,15-21
Ant. la intrare Cf. Is 48,20
Vestiţi cu glas de bucurie, ca să se audă; vestiţi până la marginile pământului: Domnul a eliberat poporul său, aleluia!
Rugăciunea Zilei
LECTURA I
Şi-au pus mâinile peste ei şi l-au primit pe Duhul Sfânt.
Citire din Faptele Apostolilor 8,5-8.14-17
În zilele acelea, Filip, coborând în cetatea Samariei, a început să li-l predice pe Cristos. 6 Mulţimile ascultau cu atenţie într-un cuget cele spuse de Filip, auzind şi văzând semnele pe care le făcea, 7 căci din mulţi care erau posedaţi ieşeau duhurile necurate strigând cu glas puternic, iar mulţi paralizaţi şi şchiopi erau vindecaţi, 8 astfel încât o mare bucurie a cuprins cetatea aceea. 14 Apostolii care erau în Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan, 15 care au coborât acolo şi s-au rugat pentru ei ca să-l primească pe Duhul Sfânt. 16 Căci nu se coborâse încă peste niciunul dintre ei, ci au fost botezaţi numai în numele Domnului Isus. 17 Atunci şi-au pus mâinile peste ei şi l-au primit pe Duhul Sfânt.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 65(66),1-3a.4-5.6-7a.16 şi 20 (R.: 1)
R.: Strigaţi-i de bucurie lui Dumnezeu, voi, toţi locuitorii pământului!
sau:
Aleluia.
1 Strigaţi-i de bucurie lui Dumnezeu,
voi, toţi locuitorii pământului!
2 Cântaţi gloria numelui său,
daţi-i glorie prin laudele voastre!
3a Spuneţi-i lui Dumnezeu:
“Cât de minunate sunt lucrările tale!” R.
4 Tot pământul să te adore
şi să-ţi cânte ţie, să cânte al tău nume!
5 Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu!
Minunate sunt lucrările sale înaintea fiilor oamenilor. R.
6 El a prefăcut marea în pământ uscat;
şi râul a fost trecut cu piciorul:
de aceea, acolo ne-am bucurat în el.
7a El stăpâneşte pe veci cu puterea sa. R.
16 Toţi cei care vă temeţi de Dumnezeu, veniţi şi ascultaţi
şi vă voi spune tot ce a făcut Domnul pentru sufletul meu!
20 Binecuvântat să fie Dumnezeu
care nu respinge rugăciunea mea
şi nu îndepărtează de la mine îndurarea lui! R.
LECTURA II
Dat la moarte în ceea ce priveşte trupul, dar înviat cu duhul.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru 3,15-18
Preaiubiţilor, sfinţiţi-l pe Domnul Cristos în inimile voastre, gata oricând să daţi răspuns oricui vă cere cont de speranţa voastră, 16 dar cu blândeţe şi bună cuviinţă, având o conştiinţă curată, ca tocmai în ceea ce sunteţi calomniaţi să fie ruşinaţi cei care bârfesc purtarea voastră bună în Cristos! 17 Căci este mai bine să suferiţi făcând binele – dacă aşa vrea Dumnezeu -, decât făcând răul. 18 Căci şi Cristos a suferit o dată pentru păcate, el, cel drept, pentru cei nedrepţi, ca să vă ducă la Dumnezeu, dat la moarte în ceea ce priveşte trupul, dar înviat cu duhul.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 14,23ab
(Aleluia) “Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu, spune Domnul; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el”. (Aleluia)
EVANGHELIA
Eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 14,15-21
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: “Dacă mă iubiţi, veţi păzi poruncile mele 16 şi eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi pentru totdeauna, 17 Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi pentru că nu-l vede şi nici nu-l cunoaşte. Dar voi îl cunoaşteţi pentru că rămâne la voi şi va fi în voi. 18 Nu vă voi lăsa orfani. Voi veni la voi. 19 Încă puţin şi lumea nu mă va mai vedea. Voi însă mă veţi vedea; pentru că eu trăiesc, veţi trăi şi voi. 20 În ziua aceea, veţi cunoaşte că eu sunt în Tatăl meu, iar voi în mine şi eu în voi. 21 Cine are poruncile mele şi le păzeşte, acela mă iubeşte, iar cine mă iubeşte va fi iubit de Tatăl meu şi eu îl voi iubi şi mă voi revela lui”.
Cuvântul Domnului
RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR
Cu încredere și credință, să ne întoarcem acum spre Dumnezeu, Tatăl nostru și să îi cerem ajutorul în a fi deschiși îndrumării Duhului Sfânt, acum când ne aducem cererile lui. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Pentru sfântul nostru părinte papa Francisc, episcopul nostru Iosif și pentru toți cei care au un rol în credința noastră, mai ales părinți și profesori, ca ei să încurajeze și să inspire poporul lui Dumnezeu spre prețuirea și ascultarea poruncii iubirii lui Cristos, nu din frică ci din generozitate și cu o inimă plină de respect față de el. R.
- Ca noi să îl adorăm mereu pe Domnul Isus în inimile noastre și să avem un răspuns curajos, dat în curtoazie și respect pentru toți cei care ne pun la încercare credința. R.
- Ne rugăm pentru noi înșine, ca în casele noastre, locul de muncă și zonele de recreație, să ne putem trăi viețile cu intenția de a-l cunoaște, iubi și sluji pe Dumnezeu cu credință. R.
- Pentru persoanele vârstnice, bolnave, singure, săraci în trup și suflet, ca mesajul lui Cristos să îi ducă la libertate, vindecare și unire cu Dumnezeu prin grija noastră constantă față de ei. R.
- Ne rugăm pentru toți studenți care se pregătesc de examene în acest timp al anului. Ca ei să se întoarcă la Dumnezeu pentru îndrumare în munca lor și în alegerea viitoarei lor cariere. R.
- Pentru toți răposați noștri dragi, mai ales pentru cei care au murit din cauza acestui virus, ca încheind munca lor în această lume, să poată primi cât mai curând răsplata pentru fidelitatea lor față de Cristos în casa pe care el a pregătit-o pentru noi în ceruri. R.
Dumnezeule preabun și iubitor, îți cerem să ne acorzi toate aceste rugăciuni, prin același Cristos, Domnul nostru, care ne conduce din întunericul nostru la gloria cerului. Amin
Asupra Darurilor
Ant. la Împărtăşanie In 14,15-16
Dacă mă iubiţi, păziţi poruncile mele. Şi eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor, ca să fie cu voi pentru totdeauna, aleluia.
După Împărtășanie
Dumnezeule atotputernic şi veşnic, care, prin învierea lui Cristos, ne reînnoieşti pentru viaţa veşnică, te rugăm, înmulţeşte în noi roadele tainei pascale şi revarsă în inimile noastre puterea hranei aducătoare de mântuire. Prin Cristos, Domnul nostru.
Duminica a 6-a a Paștelui (A) – 1
Fap 8,5-8.14-17
1Pt 3,15-18;
In 14,15-21
Un mare exeget, a spus odată că: Omul este o creatură capabilă, însă a făcut 32 de milioane de legi și încă nu a îmbunătățit încă cele zece porunci.
În evanghelia de astăzi, Isus spune: Dacă mă iubiți, veți păzi poruncile mele (v.15). De aici deducem un lucru foarte clar, și anume: motivul pentru care păstrăm poruncile lui Dumnezeu: fiindcă îl iubim. Este greșit să credem că motivul pentru care spunem că ținem poruncile este că ne e frică de iad, și că mergem la Sfânta Liturghie pentru că ne este frică de comiterea unui păcat de moarte. Ținem poruncile, facem lucruri bune și dorim să fim mai buni fiindcă Dumnezeu ne iubește. Care sunt poruncile sale? Există două porunci care le cuprind pe toate cele zece porunci date de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai. Acestea sunt: Iubește-l pe Dumnezeu și iubește-ți aproapele. Când Isus spune că noi trebuie să păstrăm poruncile sale, de fapt, el ne învață că iubirea nu este doar un cuvânt ci și acțiune. Să facem iubirea să fie concretă și posibilă în viețile noastre, dar cum? Cum să facem iubirea sa concretă și posibilă?
Eric Fromm, un psiholog, în cartea sa intitulată Arta de a iubi, înșiruie următoarele virtuți ale iubirii care, cu siguranță, sunt cea mai bună cale prin care putem face iubirea să fie concretă și posibilă.
Prima virtute, iubirea trebuie să aibă o disciplină. Disciplina înseamnă a face ceva greu fiindcă este corect. De obicei, noi nu suntem foarte disciplinați, de ce? Fiindcă tindem să evităm dificultățile, tindem să alegem calea cea ușoară. Adesea nu facem ceea ce e corect fiindcă implică și sacrificiul. Însă nu poate exista iubire adevărată fără sacrificiu. Iubirea este grea.
De exemplu, iubirea unei mame pentru copilul ei. Într-o seară mă uitam la un program de televiziune cu o mamă. Ea era mama unui băiat care suferise un transplant de ficat din cauza unei boli congenitale a ficatului. Ea își pusese viața în pericol, de bunăvoie, prin donarea unei părți a ficatului ei, fiului ei, pentru ca acesta să poată trăi. Ea a spus: dacă Dumnezeu va permite, chiar de voi avea încă un copil ca băiatul meu, va dona din nou orice parte a 
corpului ei pentru ca copilul ei să poată trăi. Ea nu este doar o mamă adevărată, ci și o mamă demnă de admirație.
A doua virtute, iubirea trebuie să fie răbdătoare. Iubirea nu este ceva ce apare brusc. Trebuie să lucrăm la ea și să o lăsăm să crească. O persoană care are răbdare știe cum să aștepte. O persoană care are răbdare reacționează nu prin strigăte și nervi ci, prin răbdare. Și noi trebuie să fim răbdători cu noi înșine dar și cu alți.
Conform unei povestioare evreiești, spusă de Thomas Lindberg, Abraham stătea în afara cortului său, într-o seară, când a văzut un om bătrân obosit de ani și de călătorie, ce venea spre el. Abraham a fugit spre el, i-a urat bun venit, și l-a invitat în cortul său. Acolo el i-a spălat picioarele bătrânului și i-a dat mâncare și băutură.
Bătrânul a început imediat să mănânce fără să spună vreo rugăciune sau binecuvântare. Așa că Abraham l-a întrebat, Nu te închini lui Dumnezeu? Bătrânul călător i-a răspuns: Mă închin doar focului și nu mă aplec în fața nici unui alt Dumnezeu. Când a auzit aceasta, Abraham s-a înfuriat, l-a apucat pe bătrân de umeri, și l-a dat afară din cortul său în noaptea rece.
Când bătrânul s-a îndepărtat, Dumnezeu a strigat după prietenul său Abraham și l-a întrebat unde era străinul. Abraham i-a răspuns, l-am alungat fiindcă nu se închina ție. Dumnezeu i-a răspuns, Eu l-am suportat în toți acești 80 de ani deși m-a dezonorat iar tu nu puteai să îl înduri o singură noapte?
A treia virtute, iubirea trebuie să fie rezonabilă. Trebuie să fie bazată pe intelect și nu bazată doar pe emoție și sentiment, fiindcă sentimentele se schimbă. Trebuie să fie bazată și pe practică. Cineva a spus: capul nostru este deasupra inimii noastre fiindcă sentimentele noastre nu trebuie să domine raționamentul nostru. Doar uitați-vă la uni oameni, viețile lor devin dezordonate fiindcă uneori, își lasă sentimentele și emoțiile să le guverneze viața. S-au implicat cu persoane care sunt deja legate de alte persoane, din cauza sentimentelor romantice și viceversa. Dacă acționăm fără să ne gândim, desfigurăm iubirea.
A patra virtute, iubirea trebuie să fie umilă. Cel mai mare obstacol în a iubi este mândria. Este extrem de dificil să spunem: Îmi cer iertare! Să ne amintim că umilința este fundamentul adevăratei iubirii.
Într-o zi Lincoln a fost prins într-o situație în care dorea să mulțumească un politician, așa că a emis imediat un ordin prin care transfera anumite regimente. Când secretarul de război, Edwin Stanton, a primit ordinul, acesta a refuzat să îl ducă la îndeplinire. El a spus că președintele era nebun. Lincoln a auzit ce a spus Stanton, și a replicat: Dacă Stanton spune că sunt nebun, atunci trebuie să fiu, fiindcă el are aproape mereu dreptate. Voi vedea eu însumi. În timpul în care cei doi oameni vorbeau, președintele a realizat imediat că decizia sa era cu adevărat greșită, și fără să mai stea pe gânduri a retractat-o.
A cincea virtute, iubirea trebuie să aibă credință. Credință înseamnă să credem chiar dacă nu avem nici cea mai mică dovadă. Cel mai mortal inamic al iubirii este lipsa de încredere și credința.
Și ultima virtute, iubirea trebuie să aibă curaj. Aceasta este cel mai important dintre ele fiindcă trebuie să ne întindem și să atingem alte persoane. Însă cât de des nesiguranța și frica de respingere ne împiedică? E nevoie de foarte mult curaj să iubești.
Iubirea este singura care contează în viață. Însă este nevoie de disciplină și răbdare. Trebuie să fie rațională. E nevoie de credință și încredere, umilință și curaj pentru a putea face să fie concretă și posibilă. Un preot verbit, în predica sa, a spus că pentru a rămâne îndrăgostit de Dumnezeu zi de zi, trebuie să ne reamintim că cel mai important angajament al nostru pentru azi este întâlnirea noastră cu Dumnezeu, și că cea mai importantă sarcină a noastră e acea de a iubi. Amin
Alte teme de predici sau cateheze
1. Botezul si Duhul Sfânt.
2. Faptele Apostolilor: Diferența dintre botez și Duhul Sfânt.
3. Ecumenismul creștin: depășirea barierelor istorice.
4. Cristos în inima noastră: sursa speranței.
5. Suferind de nedreptate.
6. Explicarea Preasfintei Treimi.
7. Înțelegerea locuirii.
8. Duhul Sfânt ca Mijlocitor.
9. Iubirea față de Cristos și păstrarea poruncilor.
10. Credința exprimată prin semnul sfintei Cruci.
Duminica a 6-a a Paștelui (A) – 1
În evanghelia de astăzi, Isus spune: Dacă mă iubiți, veți păzi poruncile mele (v.15). De aici deducem un lucru foarte clar, și anume: motivul pentru care păstrăm poruncile lui Dumnezeu: fiindcă îl iubim.
Duminica a 6-a a Paștelui (A) – 4
Nu știu dacă ați apucat să vedeți filmul Câțiva oameni buni, dar acest film ne face să apreciem tot mai mult rolul unui avocat. Eu personal apreciez acest film și pentru lipsa unei scene rele care se întâmplă de obicei în majoritatea filmelor....
Duminica a 6-a a Paștelui (A) – 3
Dacă mă iubiți, veți păzi poruncile mele, ne spune Isus astăzi. Putem spune că e o afirmație destul de puternică din partea lui Isus. Asta înseamnă că de fiecare dată când păcătuim nu îl iubim pe Isus? Da. Cu toate că îl iubim pe Isus, de fiecare dată când comitem un păcat iubim altceva sau pe altcineva numai pe Isus nu....
Duminica a 6-a a Paștelui (A) – 2
Ați avut vreodată aceleași sentimente ca cele pe care le-au avut samariteni înainte de ai vizita Filip pentru a le vesti evanghelia? Ați simțit vreodată că nu sunteți vrednic pentru a primi darurile Domnului?
