Sir 24,1-4.8-12
Ef 1,3-6.15-18
In 1,1-18
În această duminică îl celebrăm, în mod deosebit pe Cristos ca Domn Universal. Iar asta fiindcă în momentul în care a devenit trup, carne, după cum scrie și evanghelistul Ioan, noi am văzut gloria lui, glorie ca a unicului născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr. (In 1,14).
Însă, zilele acestea am dat de un cântec ale cărui versuri se potrivesc de minune pentru ziua de astăzi. În acest cântec este vorba despre o mamă și un fiu. Într-o bună zi, copilașul a venit la mama lui și i-a pus o foaie de hârtie în față cerând bani pentru micile treburi ale casei pe care le făcuse el, adică pentru punerea hainelor la înmuiat, supravegherea micului lui frățior, ducerea gunoiului afară și multe altele asemenea. Mama a întors apoi foaia și a scris ca răspuns, pentru cele nouă luni în care l-am purtat în pântecul în care a crescut nici un ban, pentru tot timpul în care am avut grijă de el, nici un ban, pentru toate hainele cumpărate și pentru ștergerea nasului când era răcit, nici un ban. A încheiat spunând că adevărata iubire se dă fără a cere vro plată.
Din păcate, noi de cele mai multe ori ne asemănăm acelui fiu ori de câte ori venim la Dumnezeu. Mai rău e faptul că refuzăm să ascultăm răspunsul lui Dumnezeu, care ne spune că, pentru lumea și pentru viața care ți-am oferit-o nici un ban, pentru faptul că tot te iubesc indiferent că ți-ai întors spatele la mine și pentru că ai urmat propria ta cale a păcatului, pentru că mi-am trimis propriul fiu ca să îți obțină ție fericirea, perfecțiunea și inocența, pentru agonia pe care el a îndurat-o pentru tine, pentru Biserica care a instituit-o pentru a te îndruma, pentru cerul pe care l-a pregătit pentru ca tu să fii fericit pentru toată veșnicia, nici un ban.
De crăciun am celebrat iubirea părintească pe care Dumnezeu a revărsat-o prin Fiul său. Acest eveniment este de asemenea și un mister extrem de minunat, ca Dumnezeu, Domnul universului să fie un Tată atât de iubitor. Răspunsul nostru la toată această iubire a sa ar trebui să fie iubirea noastră necondiționată, și siguranța, din partea noastră că, noi, ca și copii ai săi, mereu vom umbla în lumină. Iar asta fiindcă nașterea sa este lipsită de valoare decât dacă începem să trăim pe un pământ renăscut în gloria, pacea, iubirea, nevinovăția și adevărul său.
Un alt lucru de care va trebui să ținem cont e faptul că, Cristos se va întoarce la un moment dat din nou, la sfârșitul timpului. Iar ca și creștini, cu toți va trebui să privim la cea de-a doua sa venire, la întâlnirea noastră cu el și cu toți sfinți, cu toți cei care au trăit în lumina sa glorioasă, în întreaga lor viață. Tot la fel și noi, asemenea lor va trebui să ne trăim viețile în lumina sa glorioasă, iar asta fiindcă valorile păcătoase ale acestei lumii sunt praf și cenușă, însă el este Domnul iubirii, al păcii și al mântuirii acestei lumi, pentru toată veșnicia.
În încheiere vă invit să reflectăm împreună la bunul exemplu al maicii Tereza de Calcutta, care a fost un perfect exemplu în grija tuturor, un exemplu perfect de mâini ale lui Cristos ce vindecă întreaga lume. Povestea Maica Tereza că, într-o zi când mersese la o conferință asupra sărăciei acestei lumii, la un moment dat a văzut un om sărman ce stătea chiar la ușa acelui centru de conferințe. În secunda următoare l-a ridicat și l-a îngrijit. Spunea Maica Tereza, că toți acei oameni din interior, flutură și încearcă să rezolve toate problemele lumii prin teorii în timp ce acel sărman om, asemenea Lazărului din Evanghelie, stătea și murea la ușa lor. Amin
