Duminica 2 din Post (B)

duminică, 28 februarie 2021

† Duminica 2 din Post

Sf. Roman, abate; Fer. Antonia, călug.

Culoare: violet
Psaltire: II

Liturghie proprie,
Credo, prefaţă proprie

Gen 22,1-2.9-13.15-18
Ps 115
Rom 8,31b-34
Mc 9,2-10

LECTURA I

Jertfa patriarhului nostru Abraham.

Citire din cartea Genezei 22,1-2.9a.10-13.15-18
În zilele acelea, Dumnezeu l-a pus la încercare pe Abraham şi i-a zis: “Abraham!” El a răspuns: “Iată-mă!” ² I-a zis: “Ia-l pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care îl iubeşti, pe Isaac, şi du-te în ţinutul Moria şi adu-mi-l acolo ca ardere de tot pe un munte pe care ţi-l voi arăta eu!” ^9a Când au ajuns la locul pe care li-l spusese Dumnezeu, Abraham a zidit acolo altarul şi a aşezat lemnele. ¹⁰ Abraham şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să-l înjunghie pe fiul său. ¹¹ Atunci îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: “Abraham, Abraham!” El a spus: “Iată-mă!” ¹² Şi i-a zis: “Să nu-ţi ridici mâna asupra tânărului şi să nu-i faci niciun rău, căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu pentru mine!” ¹³ Abraham şi-a ridicat ochii, a privit şi, iată, un berbec era în spatele lui, prins cu coarnele într-un tufiş! Abraham s-a dus, a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său. ¹⁵ Îngerul Domnului l-a chemat din cer a doua oară pe Abraham ¹⁶ şi i-a zis: “Mă jur pe mine însumi – oracolul Domnului – pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu, ¹⁷ te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi descendenţa, ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării, şi descendenţa ta va stăpâni cetăţile duşmanilor săi. ¹⁸ Prin descendenţa ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că ai ascultat de glasul meu”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 114-115(116),10 şi 15.16-17.18-19 (R.: 9)
R.: Voi umbla înaintea Domnului pe pământul celor vii.

¹⁰ Eu mi-am păstrat credinţa
chiar şi atunci când spuneam: “Sunt foarte umilit”.
¹⁵ Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea credincioşilor săi. R.

¹⁶ Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău,
eu, slujitorul tău şi fiul slujitoarei tale!
Tu ai desfăcut legăturile mele.
¹⁷ Îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului. R.

¹⁸ Voi împlini voturile făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său,
¹⁹ în curţile casei Domnului,
în mijlocul tău, Ierusalime! R.

LECTURA II

Dumnezeu nu l-a cruţat pe propriul său Fiu.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 8,31b-34
Fraţilor, dacă Dumnezeu este pentru noi, cine este împotriva noastră? ³² El, care nu l-a cruţat pe propriul său Fiu, ba chiar l-a dat la moarte pentru noi toţi, cum nu ne va dărui toate împreună cu el? ³³ Cine va aduce acuză împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care justifică! ³⁴ Cine îi va condamna? Cristos Isus, care a murit, dar, mai mult, a şi înviat, care este la dreapta lui Dumnezeu, intervine pentru noi.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 17,5cd

Glasul Tatălui din nor spunea: “Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultaţi de el!”

EVANGHELIA

Acesta este Fiul meu cel iubit.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 9,2-10
În acel timp, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan, i-a dus deoparte, pe un munte înalt numai pe ei şi i s-a schimbat înfăţişarea înaintea lor. ³ Hainele lui au devenit strălucitoare, atât de albe cum niciun albitor de pe pământ nu le putea albi. ⁴ Atunci le-a apărut Ilie împreună cu Moise şi vorbeau cu Isus. ⁵ Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: “Învăţătorule, e bine că suntem aici; să facem trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie!” ⁶ De fapt, nu ştia ce să spună; căci îi cuprinsese frica. ⁷ Apoi a venit un nor care i-a învăluit în umbră şi din nor a fost un glas: “Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultaţi de el!” ⁸ Dintr-o dată, privind în jurul lor, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur cu ei. ⁹ În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui cele ce au văzut, decât atunci când Fiul Omului va fi înviat din morţi. ¹⁰ Ei au păstrat lucrul acesta pentru ei, întrebându-se ce înseamnă “a învia din morţi”.

Cuvântul Domnului

RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR

Fiecare dintre noi întâlnește în viața lui muntele Schimbării la față, dar si muntele Calvar. În fața ta, Doamne, îi punem pe toți frații noștri care poartă în inimile lor rănile vieții, pentru ca să capete speranță. Să spunem împreună:

R. Ascultă-ne Doamne!

Ne rugăm ca și noi să fim inspirați asemenea lui Isus să ne rezervăm timp departe de gălăgia vieții de zi cu zi, pentru ca astfel să putem ajunge să îl cunoaștem pe Dumnezeu mult mai profund.

Ne rugăm pentru toți părinți care au parte de decizii provocatoare pentru copii lor. Ca ei să aibă curajul de a-și duce zbuciumul la Dumnezeu care ne provoacă dar care este și plin de iubire.

Ne rugăm ca cei care se luptă cu depresia, frica sau inimi frânte, pierduți sau frânți de viață, să aibă parte de susținerea comunității cu iubire și blândețe.

Să aducem acum mulțumiri pentru toți cei care și-au oferit propria viață slujirii lui Dumnezeu. Ca bunătatea și generozitatea lor să inspire și generațiile viitoare în a sluji în numele lui Isus.

Ne rugăm pentru toți cei care au putere de decizie în numele nostru, ca ei mereu să ceară îndrumarea lui Dumnezeu iar noi să îi susținem cu rugăciunile noastre.

Ne rugăm și pentru toți răposați noștri dar și pentru toate sufletele din purgator. Ca bunul Dumnezeu să le ierte de păcate și să îi facă părtași de odihna sa veșnică.

Dumnezeule, Tatăl nostru, atât de mult ne-ai iubit încât ni l-ai dat pe Fiul tău. Ne încredințăm ție, cu certitudinea că vom fi primiți si ascultați. Fă să strălucească lumina iubirii tale în întunericul nostru, Tu care ești speranța noastră, în vecii vecilor. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin

FOAIA DUMINICALĂ

Duminica 2 din Post (B) – 4

Gen 22,1-2.9-13.15-18
Rom 8,31b-34
Mc 9,2-10

Anton de Mello, un preot iezuit, în cartea sa intitulată Cântecul păsărilor, a scris despre un om înțelept care reflecta într-o zi asupra lui însuși. Acesta scrisese că: când eram tânăr eram un revoluționar și toate rugăciunile mele adresate lui Dumnezeu erau astfel: Doamne dă-mi harul să schimb lumea. Când mă apropiasem de vârsta mijlocie am realizat faptul că jumătate din viața mea a trecut fără să reușesc să schimb un singur suflet, așa că mi-am schimbat rugăciunea, și am început să mă rog astfel: Doamne, dă-mi harul să îi schimb pe cei cu care i-au contact, cu care i-au legătura zi de zi. Doar familia mea și prieteni mei și voi fi mulțumit. Acum când sunt bătrân și când zilele mele sunt numărate, am început să văd cât de nebun am fost. Acum, singura mea rugăciune este, Doamne dă-mi harul să mă pot schimba pe mine însumi. Dacă m-aș fi rugat astfel de la început poate că nu mi-aș fi irosit viața.

Textul evangheliei de astăzi ne-a vorbit despre unul din episoadele din viața lui Isus ce au fost salvate doar de evanghelistul Matei și Luca. Acest moment este cunoscut ca Schimbarea la față, prin care Isus și-a schimbat înfățișarea într-unul din momentele sale de rugăciune la Dumnezeu.

Cuvântul Transfigurare tradus înseamnă o schimbare în formă sau aparență. Se aseamănă cu cuvântul grecesc metamorphosis, care este mult mai familiar studenților la biologie.

Mesajul evangheliei din această duminică ne vorbește despre schimbarea la care s-a rugat și acel om înțelept din povestioara cu care am început. Evanghelia ne-a relatat glorioasa transformare a lui Cristos. Și am auzit că Hainele lui au devenit strălucitoare, atât de albe cum niciun albitor de pe pământ nu le putea albi (v.3).

Schimbarea la față a lui Cristos ne spune că și noi avem nevoie să fim schimbați, să ne reînnoim propriul sine. Ca persoane și ca comunitate, noi trebuie să ne schimbăm și să ne reînnoim continuu și să creștem mereu în sfințenie.

De exemplu, la nivel național, există creștere politică și economică. Schimbarea noastră politică este modul lui Dumnezeu de a ne spune că chiar dacă reușim, un guvern despotic și corupt și toate structurile politice adiacente nu vor fi mai bune decât dacă va exista o schimbare profundă. Acea schimbare trebuie să vină din interior, o revoluție interioară a atitudinilor și a valorilor de la cei care guvernează precum și e la cei care sunt guvernați.

Interesant însă e faptul că punctele noastre tari sunt de asemenea și sursa punctelor noastre salbe. De exemplu, personalismul extrem. Are implicații pozitive dar are și efecte negative în sensul că nu avem cum să spunem nu unui prieten sau binefăcător când ne cere să facem fapte rele precum recompensele exagerate sub formă de contracte ilegale acordate prietenilor sau urmarea orbește a ordinelor rele provenite de la șefi. Mentalitatea aceasta de crab (încuiată) mai descrie și tendința crabilor dintr-un coș de a-l trage înapoi pe fund pe cel care reușește să ajungă sus pentru a scăpa. În loc să punem toate eforturile noastre împreună sau să colaborăm pentru bunăstarea oamenilor, doborâm la pământ toate ideile minunate ale celorlalți doar din cauza ambiției și a amorului propriu.

Așa că întrebarea e, ce putem face cu această mentalitate de crab și cu acest personalism extrem? Pentru ca noi să putem prospera și crește în mai bine ca persoane și ca națiune, ar trebui să ne amintim de următori șase pași:

Întoarce-te la Dumnezeu – Ori de câte ori cazi, și cu toți cădem, du-te apoi și fă o spovadă bună.

Eliberează-te de mânie – Nu du în inima ta gunoaie inutile și metale grele. Iartă!

Fă fapte bune – Cât mai ești în viață, trăiește, ajută, împărtășește, dăruiește și fă binele.

Exprimă-ți iubirea. Rezervă-ți timp pentru a fi cu Dumnezeu. Lasă oameni, mai ales cei dragi, să cunoască și să simtă iubirea ta pentru ei.

Scapă de vicii – Alege drumul „mai puțin umblat” drumul unei vieți curate, sfinte și sfințite.

Sacrificiul – Îmbrățișează duhul căinței în viața ta.

Zâmbește – Adică fă totul cu bucurie.

Secretul – Fă totul cu acea iubire care nu caută recunoaștere nici glorie vană.

În noi înșine, va trebui să existe unele priorități pe care să le ținem în minte pentru a ne schimba sau transfigura. Unele dintre aceste priorități ar putea fi și următoarele:

Prioritatea sensului în viață – pentru ce trăim? De ce suferim? De ce muncim? De ce murim? Oare merită să trăim, suferim, muncim sau murim?
Prioritatea Duhului asupra materiei, a sufletului asupra trupului. Nu numai cu pâine va trăi omul, ci și cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”.
Prioritatea etici asupra tehnologiei – noi ar trebui să căutăm nu doar ceea ce este ușor, ceea ce e economic, ceea ce e rapid, ceea ce e eficient, ci și mai presus de toate acestea ceea ce este etic.
Prioritatea persoanei asupra lucrurilor. Un muncitor valorează mai mult decât o mașinărie, chiar și decât întreaga fabrică. Un copil, un om bolnav, un om în vârstă este mai valoros decât toți bani dintr-o bancă.
Prioritatea lui Dumnezeu asupra omului. Dacă nu există nici un Dumnezeu, atunci nu există nici omul. Fiindcă omul este doar o simplă creatură a lui Dumnezeu.

Cineva spusese că, Acum, doar pentru faptul că capul, inima, plămâni și eu nu știu la ce anume ar trebui să dau prioritate, asta nu înseamnă că celelalte părți ale mele nu au nici o importanță. Așa că să nu ne mai gândim atât de mult la sensul vieții încât să uităm cum să trăim. Nici să trăim atât de mult încât să uităm de sensul în viață. Prea multă materie ar putea seca duhul. Prea mult duh ar putea ucide materia. Prea mult pământ ne-ar putea face să pierdem din priviri cerul. Prea mult cer ar putea distruge pământul. Amin

Tot ceea ce aveti nevoie in drumul dumneavoastră de credință, uteți găsi aici pe siteul meu: lecturi pentru sfânta Liturghie, rugăciuni, adorații, predici, cateheze și multe altele asemenea.

Accesați acum și site-ul meu povestioare.ro. Un site plin cu povestioare scurte pentru toata lumea.

Posturi de Radio

Alaturate Comunitatii

Primeste ultimele actualizari direct în casuta ta de email.Aboneaz-te acum ca sa nu pierzi nimic….

Copyright © 2024 PaxVobis.ro
All Rights Reserved. Creat de bymihail.com