Duminica a 6-a a Paştelui (B)

duminică, 9 mai 2021

† Duminica a 6-a a Paştelui

Ss. Isaia, profet; Pahomie, pustnic

Culoare:   alb
Psaltire
:   II

Liturghie proprie, Gloria, Credo
prefaţă pentru Paşti (II, III, IV sau V)

Fap 10,25-26.34- 35.44-48
Ps 97
1In 4,7-10
In 15,9-17

Ant. la intrare                              Cf. Is 48,20

Vestiţi cu glas de bucurie, ca să se audă; vestiţi până la marginile pământului: Domnul a eliberat poporul său, aleluia!

Rugăciunea Zilei

Dumnezeule atotputernic, dă-ne harul de a celebra cu însuflețire aceste zile de bucurie în care cinstim învierea Domnului, pentru ca misterul pascal pe care-l contemplăm să se manifeste necontenit în faptele noastre. Prin Domnul nostru Isus Cristos.

LECTURA I

Darul Duhului Sfânt s-a revărsat şi asupra păgânilor.

Citire din Faptele Apostolilor 10,25-26.34-35.44-48
În timp ce Petru intra, Corneliu i-a ieşit în întâmpinare, a căzut la picioarele lui prosternându-se. 26 Dar Petru l-a ridicat şi i-a zis: “Scoală-te! Sunt şi eu doar un om”. 34 Atunci Petru, deschizându-şi gura, a spus: “Într-adevăr, acum înţeleg că Dumnezeu nu este părtinitor, 35 ci în orice neam, cel care se teme de el şi face dreptatea îi este plăcut”. 44 În timp ce Petru mai rostea încă aceste cuvinte, Duhul Sfânt a coborât asupra tuturor celor care ascultau cuvântul. 45 Credincioşii circumcişi care veniseră cu Petru erau uimiţi că darul Duhului Sfânt se revărsase şi asupra păgânilor. 46 Căci îi auzeau pe ei vorbind în limbi şi preamărindu-l pe Dumnezeu. Atunci, Petru a spus: 47 “Poate oare cineva să le refuze apa, pentru ca aceştia, care l-au primit pe Duhul Sfânt ca şi noi, să fie botezaţi?” 48  Şi a poruncit ca ei să fie botezaţi în numele lui Isus Cristos. Atunci ei i-au cerut să mai rămână câteva zile.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 97(98),1.2-3ab.3cd-4 (R.: 2b)
R.: Domnul şi-a descoperit dreptatea înaintea popoarelor.
sau:
Aleluia.

1 Cântaţi Domnului un cântec nou,
pentru că a făcut lucruri minunate;
dreapta şi braţul lui cel sfânt i-au venit în ajutor! R.

2 Domnul şi-a făcut cunoscută mântuirea
şi-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor,
3ab şi-a adus aminte de îndurarea şi de fidelitatea lui
faţă de casa lui Israel. R.

3cd Toate marginile pământului
au văzut mântuirea Dumnezeului nostru!
4 Strigaţi de bucurie către Domnul,
toţi locuitorii pământului!
Aclamaţi, cântaţi psalmi şi tresăltaţi de bucurie! R.

LECTURA II

Dumnezeu este iubire.

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 4,7-10
Iubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, pentru că iubirea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi-l cunoaşte pe Dumnezeu! 8 Cine nu iubeşte nu l-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire. 9 Prin aceasta s-a arătat iubirea lui Dumnezeu în noi: Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său, unul născut, ca să trăim prin el. 10 În aceasta constă iubirea: nu noi l-am iubit pe Dumnezeu, ci el ne-a iubit şi l-a trimis pe Fiul său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE                  In 14,23ab

(Aleluia)  “Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu, spune Domnul; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el”. (Aleluia)

EVANGHELIA

Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta: ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 15,9-17
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: “Aşa cum Tatăl m-a iubit pe mine, aşa v-am iubit şi eu pe voi. Rămâneţi în iubirea mea! 10 Dacă păziţi poruncile mele, rămâneţi în iubirea mea aşa cum eu am păzit poruncile Tatălui meu şi rămân în iubirea lui. 11 V-am spus acestea pentru ca bucuria mea să fie în voi şi bucuria voastră să fie deplină. 12 Aceasta este porunca mea: să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit eu! 13 Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta: ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi. 14 Voi sunteţi prietenii mei dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. 15 Nu vă mai numesc servitori, pentru că servitorul nu ştie ce face stăpânul lui. Însă v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl vi le-am făcut cunoscute. 16 Nu voi m-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi şi v-am pus ca să mergeţi şi să aduceţi rod, iar rodul vostru să rămână, pentru ca orice îl veţi ruga pe Tatăl în numele meu să vă dea. 17 Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul!”

Cuvântul Domnului

RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR

Rămâneți în iubirea mea și iubiți-vă unul pe altul sunt poruncile pe care Isus le pune astăzi înaintea noastră. Venim acum la această masă Euharistică pentru a ne aprofunda relația noastră cu el dar și unul cu altul. Să spunem împreună:

R. Ascultă-ne Doamne!

  • Sfântul Petru ne-a învățat calea umilă a uceniciei. În acest timp pascal, să ne îndreptăm spre Tatăl care ne iubește și ne cheamă să dăm mărturie ca popor de credință și să fim adevărate instrumentele ale iubirii sale.
  • Mândria și negativismul nostru ne orbesc față de posibilitățile pe care ni le oferă Duhul. Cerem acum ca noi să avem parte de experiența minunăției lui Dumnezeu pe care a avut-o și Petru, pentru ca astfel să fim mai deschiși oportunităților pe care ni le aduce fiecare zi față de voința lui Dumnezeu.
  • Psalmul de astăzi ne-a spus,  Toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru! Ne rugăm ca membri bisericii lui Cristos să poată demonstra iubirea lui Cristos înviat în modul în care au grijă de cei nevoiași.
  • Ori de câte ori eșuăm în a iubi așa cum iubește Dumnezeu ne descurajăm, însă astăzi ni s-a reamintit prin cuvintele lui Ioan că iubirea lui Dumnezeu e cea care ne dă viață. De aceea îi mulțumim acum lui Dumnezeu pentru aceste zile pascale, în care am simțit cât de aproape este el de noi și cum viața lui curge prin noi ca o binecuvântare pentru toți.
  • Ne rugăm ca Dumnezeu să ne ajute cu singurătatea și pierderile noastre acum când ne rugăm pentru dragi ai noștri care deja au plecat dintre noi. Ca bunul Dumnezeu să îi ducă la plinătatea bucuriei pascale prin puterea învierii sale.

Doamne Isuse Cristoase care ai înviat din morți pentru noi primește rugăciunile comunității noastre de credință și unește-ne în iubirea și

Asupra Darurilor

Să se înalțe la tine, Doamne, rugăciunile noastre, împreună cu darurile pe care ţi le oferim; in bunătatea ta, curăță-ne de păcate, pentru ca, astfel, să ne facem tot mai vrednici de tainele iubirii tale părintești. Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie                        In 14,15-16

Dacă mă iubiţi, păziţi poruncile mele. Şi eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor, ca să fie cu voi pentru totdeauna, aleluia.

După Împărtășanie

Dumnezeule atotputernic și veșnic, care, prin învierea lui Cristos, ne reînnoiești pentru viața veșnică, te rugăm, înmulțește in noi roadele tainei pascale și revarsă in inimile noastre puterea hranei aducătoare de mântuire. Prin Cristos, Domnul nostru.

Duminica a 6-a a Paştelui (B) – 3

Fap 10,25-26.34- 35.44-48
1In 4,7-10
In 15,9-17

Vița și mlădițele

Un naș a mers în vizită într-o bună zi la casa finei sale. Plină de bucurie fetița a și început să îi arate păpușile sale. Care păpușă îți place cel mai mult? L-a întrebat acesta pe fetiță. Promiți că nu vei râde dacă îți spun, a spus fetița. El a promis. Micuța fetiță a arătat spre o păpușă mizerabilă și zdrențuită. De ce o iubești pe aceea mai mult? A întrebat-o nașul ei. Fiindcă, a spus ea, e cea care are cel mai mult nevoie de iubire. Nimeni nu o place.

Această poveste simplă este un model de parabolă al iubirii pe care Isus o are față de fiecare dintre noi. El ne iubește fiindcă noi suntem păcătoși și că avem cel mai tare nevoie de iubirea sa.

Isus ne-a spus în textul evangheliei de astăzi, Aceasta este porunca mea: să vă iubiți unii pe alţii aşa cum v-am iubit eu! (v.12). Interesant e faptul că Isus a folosit cuvântul iubire nici mai mult nici mai puțin decât de 8 ori în doar șase rânduri din discursul său. Însă ceea ce e cu adevărat important la această poruncă e expresia cu care ea se încheie, așa cum eu v-am iubit. Cum ne-a iubit Isus? Până la moarte. El nu a fost egoist, ci a fost complet altruist. El ne-a iubit atât de mult încât a renunțat complet la sine, pentru mântuirea noastră, a tuturor. După cum el însuși ne-a spus în versetul următor, Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta: ca cineva să-şi dea viața pentru prietenii săi (v.13). A-ți da propria viață cel mai adesea înseamnă să renunți la propria ta viață câte puțin, fără egoism, spre binele celorlalți. Acesta e motivul pentru care cea mai bună definiție a iubirii care ni s-a dat vreodată e tocmai crucea fiindcă crucea lui Isus a fost actul final de dăruire de sine și de jertfă a propriei vieții pentru noi.

Prin urmare, e cu adevărat posibil ca cineva să își de-a viața pentru ceilalți. Această poruncă a lui Isus a inspirat numeroși martiri, soldați și misionari de-a lungul secolelor creștinătății încă de la încălțarea lui Isus la ceruri.

Sfântul Vasile cel Mare (c.330-379) de asemenea, citat și de Catehismul Bisericii Catolice la numărul 1828, ne învață cum să facem binele și să găsim bucuria în el: Dacă ne îndepărtăm de rău de teama pedepsei și suntem în starea sclavului. Dacă urmărim momeala răsplății și ne asemănăm mercenarilor. Dacă ascultăm pentru binele în sine și de dragul aceluia care poruncește (…) și suntem atunci în starea fiilor. După cum știm cu toți că copilul care știe că este slab și mic găsește bucurie în a le face pe plac părinților prin a săvârșirea de lucruri bune. Ei privesc la părinți lor pentru tot ceea ce e bun.

În cazul nostru, noi suntem chemați de Isus la o iubire reciprocă așa cum Dumnezeu însuși ne iubește. Iubirea lui Dumnezeu care este adevărata iubire este diferită de iubirea sexuală, fiindcă sexul e doar o unire ocazională însă adevărata iubire este constantă și permanentă. Este diferită de iubirea liberă, fiindcă adevărata iubire nu e nici lipsită de griji dar nici nu leagă ori poruncește. E diferită de iubirea la prima vedere care adesea se încheie în divorț la prima vedere. E diferită de iubirea familială, fiindcă o rudă are tendința de a se ajuta mai întâi pe sine sau doar rudele de sânge. E diferită de iubirea dintre prieteni, fiindcă poți fi sărutat de un naiv și poți fi păcălit de un sărut. Iubirea lui Dumnezeu este diferită fiindcă este darnică până la moarte, iar această iubire a lui Dumnezeu s-a făcut trup și sânge în persoana lui Isus.

Isus ne-a mai spus, Voi sunteți prietenii mei dacă faceți ceea ce vă poruncesc (v.14). Wow! Cât de frumos! Isus nu ne-a spus Eu sunt Dumnezeul vostru. Faceți tot ce vă voi spune ori… el a spus că nu îi va mai numi discipoli săi slujitori. Cu alte cuvinte, textul evangheliei de astăzi ne oferă două modele de relație personală cu Isus: ca slujitor, care în greacă e folosit termenul de doulos, care tradus înseamnă sclav sau prieten. La un moment anume din călătoria noastră de credință, unul din aceste două modele va deveni predominant. Ori vom vedea relația noastră în Cristos în mare parte ca stăpân-slujitor sau ca prieten-prieten. Cu excepția misticilor, spiritualitatea laică tradițională din Biserică a urmat modelul stăpân-slujitor. Isus este văzut mai mult ca un stăpân de care trebuie să îți fie frică, să îl respecți și asculți decât ca un prieten pe care îl iubești și te iubește intim și familiar.

Relația noastră cu Cristos trece și ea prin diferite etape. La început ea pleacă de la relația stăpân-slujitor în acele momente în care suntem noi în credință, însă odată ce relația noastră cu Cristos se aprofundează ea se schimbă într-una mai puțin formală, într-o relație de tipul prieten-prieten.

Astfel, textul evangheliei de astăzi ne provoacă să ne regândim relația noastră cu Cristos fiindcă e destul de evident faptul că Cristos însuși preferă să se relaționeze cu discipoli săi ca de la prieten la prieten decât ca de la stăpân la slujitor:  Nu vă mai numesc servitori, pentru că servitorul nu ştie ce face stăpânul lui (v.15). Va trebuie să ieșim din această etapă a copilului, de la relația slujitor-stăpân, și să trecem la etapa adultă, la relația prieten-prieten în această legătură a noastră personală cu Isus Cristos. Aceasta va schimba modul nostru de a ne ruga și de a trăi. Vom reuși să ne rugăm mai bine (v.7) și să avem parte de experiența unei păcii și iubirii mult mai mari în viața noastră, după cum fac oameni care sunt îndrăgostiți.

În încheiere vă invit să recităm următoarea rugăciune ce provine de la un preot pe nume Raymond Suriani: Preabunule Isuse, ajută-ne. Dorim atât de mult iubirea ta în inimile noastre. Dorim iubirea ta în familiile noastre. Dorim ca iubirea ta să pătrundă în societatea noastră și în lume. Dă-ne te rugăm la această sfântă Liturghie toate harurile de care avem nevoie pentru ca să devenim instrumentele în realizarea acestei schimbări. Dă-ne toate harurile de care avem nevoie pentru a ne iubi unul pe altul în același mod în care tu ne-ai iubit. Amin

FOAIA DUMINICALĂ
//
Daca aveți vreo întrebare trimiteți-mi mesaj aici și va voi răspunde imediat!
Cu ce va pot ajuta?