† Duminica a 17-a de peste an
Culoare: verde
Psaltire: I
Liturghie proprie, Gloria,
Credo, prefaţă duminicală
2Rg 4,42-44
Ps 144
Ef 4,1-6
In 6,1-15
Ant. la intrare Cf. Ps 67,6-7.36
Dumnezeu locuieşte în lăcaşul său cel sfânt; Dumnezeu îi adună pe toţi într-un gând în casa lui. El îi dă poporului său putere şi tărie.
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule, ocrotitorul celor ce nădăjduiesc în tine, fără tine nimic nu e deplin, nimic nu e sfânt; spo-reşte-ţi îndurarea faţă de noi, pentru ca, prin puterea şi sub călăuzirea ta, astfel să ne folosim de bunurile tre-cătoare încât să ne bucurăm încă de pe acum de cele veşnice. Prin Dom-nul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Vor mânca şi va mai rămâne!
Citire din cartea a doua a Regilor 4,42-44
În zilele acelea, a venit un om din Baal-Şalişa. A adus pâine la omul lui Dumnezeu, pâine din primele roade ale pământului, douăzeci de pâini de orz şi spice în sacul său. Elizeu a zis: “Dă oamenilor să mănânce!” 43 Slujitorul său a răspuns: “Cum pot să dau aceasta la o sută de oameni?” Dar Elizeu a zis: “Dă oamenilor să mănânce! Căci aşa spune Domnul: «Vor mânca şi va mai rămâne»”. 44 Atunci le-a pus în faţa lor; ei au mâncat şi a mai rămas, după cuvântul Domnului.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 144(145),10-11.15-16.17-18 (R.: 16)
R.: Tu deschizi, Doamne, mâinile tale şi saturi cu dărnicie orice vietate.
10 Să te laude pe tine, Doamne, toate lucrările tale
şi credincioşii tăi să te binecuvânteze;
11 să facă cunoscută gloria domniei tale
şi să vorbească despre puterea ta! R.
15 Ochii tuturor sunt îndreptaţi spre tine în aşteptare,
tu le dai hrană la vreme potrivită.
16 Tu deschizi mâinile tale
şi saturi cu dărnicie orice vietate. R.
17 Drept este Domnul pe toate căile sale
şi credincios în toate lucrările sale.
18 Domnul este alături de toţi cei care-l cheamă,
de toţi cei care-l cheamă în adevăr. R.
LECTURA II
Este un singur trup, un singur Domn, o singură credinţă, un singur Botez.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Efeseni 4,1-6
Fraţilor, aşadar, vă îndemn, eu, prizonierul în Domnul, să umblaţi în mod vrednic de chemarea pe care aţi primit-o: 2 cu toată umilinţa şi blândeţea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii în iubire, 3 străduindu-vă să păstraţi unitatea Duhului în legătura păcii. 4 Este un singur trup şi un singur Duh, după cum aţi şi fost chemaţi la o singură speranţă, aceea a chemării voastre. 5 Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur Botez, 6 un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este peste toate, prin toţi şi în toţi.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 7,16bc
(Aleluia) Un mare profet s-a ridicat printre noi şi Dumnezeu a vizitat poporul său. (Aleluia)
EVANGHELIA
Au împărţit celor care şedeau cât a voit fiecare.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 6,1-15
În acel timp, Isus a trecut pe malul celălalt al Mării Galileii sau a Tiberiadei. 2 Îl urma o mulţime mare pentru că văzuse semnele pe care le făcuse cu bolnavii. 3 Isus s-a urcat pe munte şi s-a aşezat acolo împreună cu discipolii lui. 4 Paştele, sărbătoarea iudeilor, era aproape. 5 Ridicându-şi ochii şi văzând că o mulţime mare venea după el, Isus i-a zis lui Filip: “De unde vom cumpăra pâini ca aceştia să mănânce?” 6 Însă spunea aceasta punându-l la încercare; de fapt, el ştia ce avea de gând să facă. 7 Filip i-a răspuns: “Nu le-ar ajunge pâine de două sute de dinari ca să ia fiecare câte puţin”. 8 Unul dintre discipolii lui, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a zis: 9 “Este aici un copilaş care are cinci pâini de orz şi doi peştişori. Însă ce sunt acestea pentru atâţia?” 10 Isus a zis: “Faceţi-i pe oameni să se aşeze!” În locul acela era multă iarbă. Aşadar, s-au aşezat bărbaţii, în număr cam de cinci mii. 11 Isus a luat pâinile şi, mulţumind, le-a dat celor aşezaţi; la fel şi din peştişori, cât a voit fiecare. 12 Când s-au săturat, le-a spus discipolilor săi: “Adunaţi bucăţile rămase, ca să nu se piardă nimic!” 13 Aşadar, au adunat şi au umplut douăsprezece coşuri cu bucăţi care au rămas de la cei ce mâncaseră din cele cinci pâini de orz. 14 Văzând semnul pe care îl făcuse, oamenii spuneau: “Cu adevărat, acesta este profetul care vine în lume!” 15 Aşadar, cunoscând că au să vină şi să-l ia cu forţa ca să-l facă rege, Isus s-a retras din nou pe munte, el singur.
Cuvântul Domnului
RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR
Fraților preaiubiți, astăzi celebrăm pentru prima oară ziua mondială a bunicilor și a vârstnicului, instituită de sfântul părinte papa Francisc, cu tema, Eu sunt cu tine în toate zilele. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca papa Francisc, prin darul zilei de astăzi, să fie din plin binecuvântat pentru marea sa înțelepciune pe care o împărtășește cu Biserica, rodul anilor și experienței sale. R.
- Ne rugăm ca această zi să ne ajute să apreciem misiunea celor vârstnici, de care, după cum a spus și papa Francisc, e nevoie pentru a ajuta la construirea, în fraternitate și prietenie socială, lumii de mâine. R.
- Ne rugăm ca bunici și vârstnici să prețuiască vocația lor, despre care papa Francisc a spus că e aceea de a păstra rădăcinile, a transmite tinerilor credința și a se îngriji de cei mici. R.
- Ne rugăm ca generațiile din familiile noastre să învețe unul de la altul, cu înțelepciunea celor vârstnici, visele celor tineri, angajamentul părinților, și generozitatea adulților singuri, interacționând în crearea respectului, compasiunii și a păcii. R.
- Ne rugăm ca cei care suferă de inundații în Europa, revolte în Africa de Sud, escaladarea virusului, criza în Afganistan, și catastrofala foame din Etiopia, să li se deschidă calea spre speranță și pace. R.
- Ne rugăm ca bătrâni care au murit în această pandemie, adesea singuri și fără prezența familiilor lor, să ajungă în casa cerească a Tatălui veșnic. R.
Doamne Dumnezeul nostru, îți aducem mulțumirea noastră pentru darul bunicilor, și a celorlalți bătrâni, femei și bărbați, din Biserica și societatea noastră și ne rugăm ca curajul, înțelepciunea și devoțiunea lor să ne ajute să rămânem mereu uniți. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin
Asupra Darurilor
Te rugăm, Doamne, primeşte aceste daruri pe care le avem din bunătatea ta; tainele preasfinte, prin care lucrează puterea harului tău, să sfinţească viaţa noastră de acum şi să ne ducă la fericirea veşnică. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtăşanie Ps 102,2
Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita nicicând de binefacerile sale.
După Împărtășanie
Am primit, Doamne, dumnezeiasca taină, memorial veşnic al pătimirii Fiului tău; dă-ne, te rugăm, fericirea să ne fie spre mântuire acest dar pe care ni l-a dăruit el însuşi, în iubirea sa negrăită. El, care vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor.
Duminica a 17-a de peste an (B) – 3
2Rg 4,42-44
Ef 4,1-6
In 6,1-15
Ceea ce ne oferă lumea e mic însă Dumnezeu ne oferă mai mult decât ne putem imagina.
Cine suntem noi? Care e scopul vieții? Despre ce e viața? Viața ține doar de a ne îndeplini munca? Viața ține doar de a face bani? Viața ține doar de a lua ceea ce îmi doresc? Viața ține doar de mâncare, muncă, somn, și de a le face pe toate din nou în următoarea zi și în ziua de după și tot așa? Oare mai e și altceva la viață? Ne oferă oare viața și alte oportunități? Da viața ne oferă și alte oportunități. În această viață primim ocazia de a dobândi viața veșnică a lui Dumnezeu. Putem pierde tot ce vedem în jur, sau putem avea posibilitatea de a trăi cu credință știind cine suntem noi de fapt, adică fii și fiice ale lui Dumnezeu. Dacă ne pierdem în tot ceea ce vedem în jurul nostru și cedăm ispitei momentului atunci ne vom trezi într-o adevărată problemă.
Gândiți-vă la cine suntem noi de fapt. Noi am fost creați de Dumnezeu pentru a fi fericiți alături de el pentru totdeauna în ceruri. Gândiți-vă la cum ar arăta veșnicia alături de Dumnezeu. Întreaga noastră viață de aici de pe pământ e asemenea unei picături de apă într-un ocean în comparație cu viața veșnică. Gândiți-vă la cum ar arăta viața veșnică alături de Dumnezeu. Gândiți-vă la cât de lungă va fi, fără sfârșit, veșnic. Gândiți-vă la ce a făcut Dumnezeu pentru noi. Din iubire Dumnezeu l-a trimis pe singurul său fiu Isus pentru a muri pentru noi, ca să plătească prețul pentru păcatele 
noastre. Așa că întrebarea e, cât de mult valorăm? Valorăm prețul sângelui lui Isus, adică suntem neprețuiți. Asta e și ceea ce credem despre noi înșine? Asta e modul în care reclamele de la TV portretizează oameni? Asta e viziunea pe care o promovează cultura noastră? Clar nu. Din moment ce avem credință și suntem fii și fiice ale lui Dumnezeu și știm că Dumnezeu ne-a promis viața veșnică putem vedea că reclamele de la TV și stilul lor de viață nu reflectă cine suntem noi de fapt, că acele reclame sunt simple minciuni, și că aproape tot ceea ce cultura noastră promovează sunt și ele simple gunoaie.
Astfel, avem nevoie de credință pentru a vedea și înțelege cine suntem noi. Avem nevoie de credință pentru a nu ne pierde în ideile stupide ale acestei lumi sălbatice care parcă a înnebunit. Avem nevoie de credință pentru a trăi cine suntem noi de fapt, copii ai lui Dumnezeu cu un viitor glorios. Avem nevoie de credință pentru a putea vedea că cele mai importante lucruri în viață sunt cele pe care nu le putem vedea, valorile noastre, că noi valorăm prețul sângelui lui Isus (1Pt 1,19). Avem nevoie de credință pentru a vedea viitorul pe care Dumnezeu ni-l oferă, posibilitatea trăirii vieții în acel mod care ne poate aduce bucuria. Ceea ce nu putem vedea e mult mai important decât ceea ce putem vedea. Dacă uităm ceea ce nu putem vedea atunci vom sfârși cu toți în mizerie. Dumnezeu ne oferă posibilitatea unei vieți minunate. Ceea ce ne oferă lumea e nimic însă Dumnezeu ne oferă o veșnicie de fericire. De ce majoritatea preferă să urmeze căile acestei lumii în locul a ceea ce ne oferă Dumnezeu? Ce contrast există între nebunia pe care ne-o oferă cultura noastră de adevărata fericire pe care ne-o oferă Dumnezeu.
Același contrast l-am putem observa în textul evangheliei de astăzi. Nimeni nu a putut vedea dincolo de cele cinci pâini și cei doi peștișori și de miile de oameni înfometați. Ei priveau la situație cu raționamentul uman. Însă ceea ce ne oferă Dumnezeu nu e din această lume. Iar pentru a o dovedi Isus a hrănit cinci mii de oameni cu doar cinci pâini și doi peștișori iar cu resturile care au rămas au umplut 12 coșuri, adică mult mai mult decât au avut la început pentru a mânca. Asta e ceea ce ne oferă Dumnezeu, mai mult decât de putem imagina. Discipoli au privit la întreaga situație cu logica umană. Filip i-a răspuns: „Nu le-ar ajunge pâine de două sute de dinari ca să ia fiecare câte puțin” (v.7). Nici Andrei nu a văzut posibilitățile divine, Este aici un copilaș care are cinci pâini de orz și doi peștișori. Însă ce sunt acestea pentru atâția?” (v.9). Aceasta e și gândirea lumii noastre de astăzi, care se pierde în cei două sute de dinari și în cele cinci pâini și doi peștișori pe când Dumnezeu ne oferă atât de mult. Același lucru l-am putut observa și în prima lectură de astăzi, luată din cartea Regilor. Elizeu i-a spus servitorului său să ofere sutelor de oameni douăzeci de pâini din sacul său însă servitorul a răspuns că nu ajung la 100 de oameni. Însă Elizeu a insistat și într-un final a mai și rămas.
Toate acestea mă duce cu gândul înapoi la ceea ce am început, Cine suntem noi? Care e scopul vieții? Despre ce e viața?
Viața ține doar de a ne îndeplini munca? Viața ține doar de a face bani? Viața ține doar de a lua ceea ce îmi doresc? Ne oferă oare viața și alte oportunități? Da, ni se oferă viața veșnică a lui Dumnezeu și posibilitatea de a crește zi de zi tot mai aproape de Dumnezeu. Și nu doar asta, însă din moment ce cu toți suntem dragi lui Dumnezeu, atunci avem și o atitudine spirituală față de toți ceilalți. Acesta e motivul pentru care am auzit spunându-se în cea de-a doua lectură de astăzi, vă îndemn, să umblați în mod vrednic de chemarea pe care ați primit-o: cu toată umilința și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în iubire… (Ef 4,1-2).
Dumnezeu ne oferă mai mult decât ne putem imagina. În evanghelia noastră de astăzi discipoli au privit situația cu logica umană. Filip i-a răspuns: „Nu le-ar ajunge pâine de două sute de dinari ca să ia fiecare câte puțin” (v.7). Nici Andrei nu a văzut posibilitățile divine, Este aici un copilaș care are cinci pâini de orz și doi peștișori. Însă ce sunt acestea pentru atâția?” (v.9). Aceasta e și gândirea lumii noastre de astăzi, care se pierde în cei două sute de dinari și în cele cinci pâini și doi peștișori pe când Dumnezeu ne oferă atât de mult. Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Euharistia ca expresie a providenței lui Dumnezeu.
- Euharistia ca masă.
- Euharistia ca sacrificiu.
- Legătura dintre miracolul pâinilor și Euharistia.
- Evanghelia lui Ioan și sacramentele.
- Euharistia ca un act de mulțumire.
- Unitatea în ceea ce contează în creștinism.
- Diversitatea din biserică.
Duminica a 17-a de peste an (B) – 3
2Rg 4,42-44 Ef 4,1-6 In 6,1-15 Ceea ce ne oferă lumea e mic însă Dumnezeu ne oferă mai mult decât ne putem imagina. Cine suntem noi? Care e scopul vieții?
Duminica a 17-a de peste an (B) – 2
În textul evangheliei de astăzi, am putut auzi episodul înmulțirii pâinilor, episodul în care au fost hrăniți cinci mii de oameni...
Duminica a 17-a de peste an (B) – 1
Textul evangheliei de la această sfântă Liturghie ni-l prezintă pe Isus înfăptuind un miracol...
