marți, 20 aprilie 2021

Marţi din săptămâna a 3-a a Paştelui

Ss. Anicet, pp.; Marcian, călug.

Culoare:   alb
Psaltire:   III

Liturghie proprie, Gloria,
prefaţă pentru Paşti (II, III, IV sau V)

Fap 7,51-8,1a
Ps 30
In 6,30-35

LECTURA I

Doamne Isuse, primeşte duhul meu!

Citire din Faptele Apostolilor 7,51-8,1a
În zilele acelea, Ştefan a spus poporului, bătrânilor şi cărturarilor: „Încăpăţânaţi, cu inimile şi urechile păgâne, voi vă împotriviţi întotdeauna Duhului Sfânt. Aşa au fost părinţii voştri, aşa sunteţi şi voi! 52 Pe care dintre profeţi nu i-au persecutat părinţii voştri? Ei i-au ucis pe cei care vesteau dinainte despre venirea Celui Drept, pe care voi, acum, l-aţi trădat şi l-aţi ucis. 53 Voi aţi primit Legea prin slujirea îngerilor şi nu aţi păzit-o”. 54 Când au auzit ei acestea, fremătau de furie în inima lor şi scrâşneau din dinţi împotriva lui. 55 Dar Ştefan, plin de Duh Sfânt, cu ochii îndreptaţi spre cer, a văzut gloria lui Dumnezeu şi pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu 56 şi a zis: „Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu!” 57 Atunci ei, strigând cu glas puternic, şi-au astupat urechile şi s-au năpustit împreună asupra lui 58 şi, scoţându-l din cetate, aruncau cu pietre asupra lui. Martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr numit Saul. 59 Şi, în timp ce îl loveau cu pietre, Ştefan a strigat, zicând: „Doamne Isuse, primeşte duhul meu!” 60 Apoi, căzând în genunchi, a strigat cu glas puternic: „Doamne, nu le socoti păcatul acesta!” Şi, spunând aceasta, a adormit. 8,1a Şi Saul era de acord cu uciderea lui.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 30(31),3cd-4.6 şi 7b şi 8a.17 şi 21ab (R.: 6a)
R.: În mâinile tale, Doamne, încredinţez duhul meu.
sau:
Aleluia.

3cd Fii pentru mine o stâncă de scăpare,
o cetate întărită, ca să mă mântuieşti!
4 Tu eşti stânca mea, cetatea mea,
pentru numele tău, condu-mă şi călăuzeşte-mă! R.

6 În mâinile tale îmi încredinţez duhul,
tu mă vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevărat.
7b Eu îmi pun încrederea numai în Domnul.
8a Mă voi bucura şi mă voi veseli de îndurarea ta. R.

17 Fă să strălucească faţa ta peste slujitorul tău,
mântuieşte-mă în îndurarea ta!
21ab Tu îi ascunzi sub protecţia feţei tale
de uneltirile omului. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE                   In 6,35ab

(Aleluia) „Eu sunt pâinea vieţii, spune Domnul. Celui care vine la mine nu-i va mai fi niciodată foame”. (Aleluia)

EVANGHELIA

Nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl meu vă va da pâinea din cer, cea adevărată.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 6,30-35
În acel timp, mulţimea i-a spus lui Isus: „Ce semn faci tu ca să vedem şi să credem în tine? Ce înfăptuieşti? 31 Părinţii noştri au mâncat mană în pustiu, după cum este scris: «Le-a dat să mănânce pâine din cer»”. 32 Atunci, Isus le-a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl meu vă va da pâinea din cer, cea adevărată. 33 Căci pâinea lui Dumnezeu este aceea care se coboară din cer şi dă viaţă lumii”. 34 Ei i-au zis: „Doamne, dă-ne întotdeauna pâinea aceasta!” Isus le-a spus: 35 „Eu sunt pâinea vieţii. Celui care vine la mine nu-i va mai fi foame şi celui care crede în mine, nu-i va mai fi sete niciodată”.

Cuvântul Domnului

Marţi din săptămâna a 3-a a Paştelui – 1

In 6, 30-35

Discursul despre pâinea vieții

Napoleon Bonaparte era un artist al războiului iar lunga sa succesiune de victorii avea să uimească lumea întreagă. Într-o zi uni din generali săi discutau și comparau marile bătălii ale maestrului lor, iar unul dintre ei a îndrăznit să îl întrebe care a fost cea mai fericită zi a vieții sale. Ei se întrebau dacă se gândea la podul de la Lodi sau probabil la scena triumfului său anterior cu armata Italiei, un general tânăr de 26 de ani smulgând Lombardia de la Austrieci. Sau mult mai probabil la gloriosul soare al Austerlitz-ului, zguduitoarea victorie care l-a făcut stăpânul Europei.

Napoleon s-a uitat gânditor: Ah, cea mai fericită zi din viața mea? A fost ziua primei mele împărtășanii. Fiindcă eram aproape de Dumnezeu, atunci.

Evreii mereu au considerat mana din deșert ca fiind pâinea lui Dumnezeu. Exista, de asemenea și o puternică concepție rabinică precum că atunci când va veni Mesia, acesta va da mană din cer. Isus spune că el este Mesia iar lideri evreilor, în pasajul evangheliei de astăzi, cer ca Isus să le de-a mană din cer ca dovadă a revendicării sale ca fiind Mesia. Isus răspunde prin a le spune că nu Moise a fost cel care a dat mană din cer, ci Dumnezeu. Iar mana dată lui Moise și poporului nu a fost adevărata pâine din cer, ci doar un simbol al pâinii ce va veni. Isus se introduce pe el însuși ca pâinea vieții. Că oricine vine la el nu-i va fi foame niciodată și oricine crede în el nu Imagini pentru bread from heavenva înseta niciodată. El este cel care poate satisface pe deplin adânca noastră dorință pentru mai mult, pentru mai mult decât ne poate oferi nouă lumea. Pâinea pe care Isus o oferă este nimeni alta decât însăși viața lui Dumnezeu. Aceasta este adevărata pâine care poate satisface cu adevărat foamea din inimile noastre.

Un preot misionar mărturisea odată că, Într-o zi când se afla într-un oraș de pe teritoriul misiunii, a fost invitat să țină o liturghie, pe la orele 7 dimineața, într-o zi de Duminică, cu ocazia încheieri anului școlar, într-o sală de gimnastică. A fost surprins să vadă un lung șir de oameni în spatele sălii. Se gândea că participau și ei la Liturghie. La un moment dat devenise un pic emoționat văzând toți acei oameni care participă la Liturghie atât de dimineață. A început să îi mulțumească lui Dumnezeu fiindcă cu toate că era un pic prea devreme, atât de mulți oameni erau dornici să participe. Doar ca să afle, după Liturghie, că acei oameni care erau în linie în spatele sălii, erau doar pentru a cumpăra un tichet la loto, fiindcă în acea zi se extrăgea un premiu foarte mare.

S-a simțit un pic trist, mărturisește preotul, fiindcă nu erau acolo pentru pâinea vieții care este Isus ci doar pentru pâine.

Cu ce fel de pâine îi hrănim pe copii noștri? În multe case, cea mai accesibilă pâine este cea care vine de la televizor. Iată o traducere modernă a psalmului 23, spunea că: Televizorul este păstorul meu, nu-l voi avea. Mă face să stau pe canapea; mă îndepărtează de credință, îmi distruge sufletul. Mă conduce pe cărarea sexului și violenței de dragul sponsorilor. Da, chiar dacă ar fi să umblu prin umbrele responsabilităților creștine, nu va fi nici o întrerupere, fiindcă Televizorul este cu mine. Îmi pregătește o publicitate pentru mine în prezența nevredniciei mele; îmi unge capul cu umanism și consumism. Lăcomia va domni, siguranța, lenevia și ignoranța vor domni în casă iar eu voi privi la Televizor pentru totdeauna.

Suntem înfometați după Dumnezeu și pentru hrana care ne dă viața veșnică? Amin.