Mt 8,18-22
Am citit aseară o veche zicală care spune că Nu lăsa pe mâine ceea ce poți face astăzi.
Isus, în textul evangheliei pe care îl vom auzi astăzi, ne va invita să fim discipoli săi, să îl urmăm. Ce privilegiu minunat și ce responsabilitate minunată. Iar asta fiindcă a-l urma pe el, presupune și o anumită urgență, a-l urma pe el nu este un lucru ușor, în sensul că noi renunțăm de bunăvoie la voința proprie pentru el, în mod necondiționat. Al urma și al sluji pe Domnul nu este un lucru ce poate fi amânat, sau pus deoparte pentru mai târziu. Este ceva ce va trebui să facem acum, în acest moment. De exemplu, a fi fideli celor zece porunci ale lui Dumnezeu nu este ceva ce putem opri pentru moment ca apoi, mai târziu, să îl putem relua, să îl putem lăsa pentru viitor. Va trebui să ascultăm și să ne supunem acum. Iată de ce psalmistul spune Dacă astăzi, veți auzi glasul Domnului, nu vă împietriți inimile voastre.
De aceea, va trebui să știm să recunoaștem, în mod clar, oportunitățile pe care ni le dă Domnul. de a răspunde invitației sale de a-l urma, pe deplin, în construirea împărăției lui Dumnezeu.
