In 13,21-33.36-38
Textul evangheliei de astăzi ne va prezenta două tipuri de trădări. Trădarea lui Iuda și renegarea lui Petru. Însă, care e diferența între cele două trădări? Trădarea lui Iuda a fost deliberată, rece și calculată. E văzut ca cel mai rău, iar asta fiindcă în momentul în care Isus face un gest special de afecțiune față de el la ultima lor cină, prin ai oferi o bucată de pâine, din păcate, Iuda respinge acest gest al lui Isus de a ajunge la el cu iubirea și compasiunea sa. În societatea iudaică, gestul oferiri unei bucăți de pâine este un act făcut de cineva care consideră cealaltă persoană un prieten intim și apropiat.
În timp ce Petru, într-un moment de slăbiciune, îl renegă pe Isus cu jurământ și blestem chiar. Petru nu vorbise cu sinceritate. Iar Isus cunoștea puterea loialității lui Petru dar și slăbiciunile sale. El avea obiceiul de a vorbi din inimă fără să gândească la implicările a ceea ce spune. Acționa impulsiv din slăbiciune și lașitate.
Cu toți avem slăbiciuni. Însă lui Dumnezeu îi place să se folosească de persoane slabe. De fapt, avem foarte multe imperfecțiuni, de natură fizică, emoțională, intelectuală și spirituală. Ba chiar am putea avea și unele circumstanțe necontrolate ce ne slăbesc, precum cele financiare și relațiile constrânse. Însă ceea ce e mai important e ceea ce facem în privința lor. Trist e faptul că multe din lucrurile pe care le facem în privința lor e renegarea lor, apărarea lor, scuza, justificarea, ascunderea, aspecte care îl țin pe Dumnezeu departe din a le folosi în modul în care dorește el.
