In 16,12-15
Textul evangheliei de astăzi, scote în evidență rolul special pe care Duhul Sfânt l-a avut în Biserică după Înălțarea lui Cristos la ceruri. Duhul nu este un profesor care îi va învăța lucruri noi. Ci mai degrabă, un asistent sau un tutor particular care le va explica învățăturile învățătorului, lui Isus.
Duhul nu vorbește cu autoritate proprie, după cum nici Isus nu învăța propria sa doctrină ci doar îl revela pe Tatăl și împărtășea gloria Tatălui ceresc. De remarcat e faptul că Duhul nu are o doctrină specifică ori separată pe care să o învețe. Duhul doar vine pentru a reaminti discipolilor ceea ce Tatăl revelase lui Isus și pentru a se asigura de înțelegerea corectă a acestei revelații.
Ba mai mult, mai putem observa și faptul că în momentul în care Cristos ne vorbea despre Tatăl și despre Duhul Sfânt, el învăța faptul că aceștia doi sunt atât distincți, diferiți dar mai ales că sunt și identici, separați dar în același timp și uniți. Când ei acționau, cele trei persoane divine își exprimă comuniunea unul cu celălalt. Nimic nu a fost făcut în mode separat iar asta fiindcă ei mereu acționau împreună. Fără nici o limită. Ei sunt o comunitate de persoane, diferite unul de celălalt dar identici în natură. Cele trei persoane divine pot servi ca un model de comunitate perfectă. Așa că întrebarea e, Familia noastră ori comunitatea noastră reflectă același lucru?
