Lc 5,1-11
În textul evangheliei pe care îl vom auzi astăzi vom vedea cum Petru se supune cuvintelor lui Isus cu toate că avea mici speranțe de a avea o captură de pești prea bună. Însă Petru nu doar că a avut una bună ci a avut o captură excelentă, atât de bună încât a trebuit să ceară ajutorul prietenilor săi pentru a scoate toți pești din barcă. Petru a realizat în acel moment că nu este vrednic de o asemenea captură și binecuvântare de la un învățător atât de puternic. Umilința sa a fost cea care a fost extrem de apreciată de Isus care l-a și chemat să fie un pescar de oameni. Petru și ceilalți prieteni ai lui răspund imediat cu o abandonare completă și totală lui Isus. Ei părăsesc acea mare captură pentru a-l urma pe învățător.
Supunerea față de cuvântul lui Dumnezeu chiar dacă nu ești prea convins de efectivitatea lui, va aduce abundența harului până în acel punct în care acea persoană ajunge să spună Domnului că nu sunt vrednic de aceasta. Întrebarea e, suntem noi pregătiți să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu? Suntem noi dispuși să păzim poruncile date nouă de Domnul? Dacă face aceasta, lucruri mărețe vor avea loc în viețile noastre.
Măreția lui Petru și a însoțitorilor săi a stat în faptul că cu toate că au prins atât de mulți pești ei tot au fost dispuși să părăsească toate pentru a-l urma pe Domnul. Ei erau convinși că acum Domnul este partea lor. Acum Domnul va avea grijă de tot ceea ce doreau ei. Pentru asta, ei erau gata să renunțe la acea mare captură care poate că a fost cea mai mare captură din viețile lor. Iar noi știm bine că nu au regretat deloc acea decizie. Dar noi, la ce suntem gata să renunțăm pentru Domnul și pentru împărăția sa?
