Is 42,1-4.6-7
Fap 10,34-38
Mt 3,13-17
Majoritatea dintre noi, dacă nu chiar toți, am fost botezați ca și copii, de mici și cu siguranță nimeni nu își amintește momentul. Nu ne amintim cum părinți noștri și nașii au răspuns când au fost întrebați de către preot despre credința catolică. Care au fost ținutele lor și cu ce au venit până aici. Și totuși după nașterea noastră, botezul nostru a fost cel mai decisiv și semnificativ moment din viața noastră. Acesta a fost și este momentul în care primim numele nostru baptismal. Creștin este numele. De aceea va trebui să ne prețuim numele baptismal, fiindcă prin Botez noi primim Numele.
Ce înseamnă de fapt Botez? Cuvântul botez provine de la cuvântul grecesc baptizo care tradus înseamnă a scufunda, a spăla. Dacă dorim să fim fii și fiicele preaiubite ale lui Dumnezeu atunci va trebui să ne cufundăm pe noi înșine în botezul lui Isus. Va trebui să ne spălăm pe noi înșine, să devenim curați și să fim gata să devenim slujitori lui Dumnezeu.
Apoi, semnificația botezului o mai putem găsi și în următoarele patru aspecte. Primul este renașterea. În botez ne naștem din nou prin apă și Duh Sfânt. Suntem curățați de păcatul strămoșesc. Prin aceasta devenim adevărați fii și fiice ale lui Dumnezeu prin adopție. Al doilea aspect e inițierea. La botez suntem inițiați în deplina cetățenie a Bisericii, a comunității copiilor lui Dumnezeu din lume. Al treilea aspect este Consacrarea. Prin botez ne consacrăm și ne dedicăm pe noi înșine în căutarea și răspândirea împărăției lui Dumnezeu. Iar ultimul aspect e împuternicirea. La Botez, Duhul Sfânt vine în viețile noastre și ne împuternicește, ne echipează, ne oferă puterea morală de a spune nu răului și de a trăi ca și copii ai lui Dumnezeu de care am devenit.
Astăzi celebrăm sărbătoarea Botezului Domnului. Privind la botezul lui Isus de către sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan, și la cele patru aspecte pe care deja vi le-am enunțat, descoperim că Isus nu a avut nevoie de o renaștere din moment ce el era din veșnicie, singurul fiu preaiubit al lui Dumnezeu. El nu avea nici un păcat strămoșesc pe care trebuia să îl spele. Avea nevoie Isus de inițiere? Da. Fiind om, Isus avea nevoie de asocierea și de identificarea cu comunitatea de bărbați și femei care se dedicaseră în promovarea cauzei împărăției lui Dumnezeu. Avem nevoie de interacțiunea cu ceilalți copii ai lui Dumnezeu. Avem nevoie de comunitatea de credință după cum a avut nevoie și Isus. Avem nevoie de Biserică. Consacrarea: Botezul lui Isus a fost momentul consacrării de sine și a dedicării de sine. Pentru el a fost vorba de un angajament de a face tot ceea ce era necesar pentru a face cunoscută cauza împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Duhul ce a coborât asupra lui Isus la botezul său ia dat putere și la împuternicit. Și am auzit în cea de-a doua lectură de la această sfântă Liturghie luată din Faptele Apostolilor că, l-a uns Dumnezeu pe Isus din Nazaret cu Duhul Sfânt și cu putere. Acesta a trecut făcând bine și vindecându-i pe toți cei care erau stăpâniți de diavol, (Fap 10, 37-38).
Însă cât de mulți dintre noi chiar celebrează sau fac din propriul botez o zi specială asemenea celei în care ne aniversăm ziua de naștere? Cât de mulți dintre noi au un tort de botez sau lumină pe lumânarea baptismal în timpul meselor noastre, sau care pun flori pe masă sau adaugă ceva deosebit doar pentru că e aniversarea botezului lor? Nici măcar eu nu fac aceasta. Ci doar celebrez o sfântă Liturghie pentru aceasta și gata.
Trist e faptul că mulți creștini nici măcar nu își amintesc ziua botezului lor. Câți dintre noi își mai amintesc cu exactitate data în care au fost Botezați? Adesea considerăm botezul doar ca pe o ceremonie în care se dă numele copilului dar mai ales o nouă ocazie de petrecere. Părinți și nași uită că în timpul botezului, ei își iau asupra lor datoria de a educa copilul în conformitate cu învățăturile și valorile lui Isus Cristos și ale Bisericii. După cum putem găsi și într-un catehism că Însă adesea de notat e faptul că Botezul are tendința de a deveni doar un eveniment social. În care atenția principală este dată numărului de naș și nașe dar mai ales a petrecerii de după. Ultimul interes este arătat în mod explicit dimensiunii religioase a sacramentului însuși… Botezul pare să fie redus doar la o înscriere în Biserică, paralelă cu înregistrarea civilă, asemenea certificatului de naștere. E manifestat un interes extrem de mic în inițierea în noua viață în Cristos.
Prin urmare, sărbătoarea Botezului lui Isus în râul Iordan de către sfântul Ioan Botezătorul ne reamintește tocmai de acest fapt important și de semnificație botezului pe care l-am primit cu toți cu mulți ani în urmă. Botezul lui Isus nu a însemnat o curățare de păcatele sale. Fiindcă Isus nu a păcătuit deloc. Ci înseamnă, în primul rând, începerea slujirii sale publice și prima sa apariție ca slujitorul lui Yahweh. Botezul nostru și el ne plasează pe drumul devenirii unui adevărat discipol al lui Cristos. În al doilea rând, exprimă solidaritatea cu noi toți, prin a deveni asemenea nouă în toate în afară de păcat. Iar la treilea e faptul că semnifică umilința.
Însă la Botez, noi mai primim și misiunea ca și copii ai lui Dumnezeu. Textul evangheliei de astăzi ne vorbește despre răspunsul umil al lui Isus dat chemării de a fi botezat de sfântul Ioan și despre mulțumirea Tatălui său. Tatăl nostru ceresc, ne-a adoptat pe fiecare dintre noi și ne-a vorbit cuvintele rostite lui Cristos la râul Iordan. Acesta este Fiul meu cel iubit, în care mi-am găsit plăcerea! Și noi suntem chemați de Dumnezeu la trăirea vieții noastre prin îndeplinirea continuă a voinței sale. Așa că întrebarea e, facem noi voința lui? Dacă Dumnezeu ar privi la noi chiar acum, s-ar umple el de bucurie și de mândrie? Amintiți-vă să fiți recunoscători numai lui Dumnezeu. Să îndepliniți mereu numai voința sa. Dacă încercăm să mulțumim pe toți ceilalți, atunci vom realiza nimic altceva decât faptul că nu am reușit să mulțumim pe nimeni, inclusiv noi înșine. De aceea va trebui să facem mereu voința Tatălui, să îi fim lui pe plac.
În încheiere vă invit să nu uitați niciodată că noi am fost botezați În numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt și că am fost chemați să îl imităm pe Isus, însă facem noi într-adevăr aceasta? Așa că vă voi împărtăși un poem cules din vestita carte Imitațiunea lui Cristos, la care vă invit să reflectați singuri astăzi:
Isus era sărac iar eu nu sunt.
Isus era umil iar eu sunt mândru.
Isus era blând iar eu sunt dur.
Isus era răbdător iar eu nu suport suferința.
Isus ierta iar eu caut răzbunare
Isus asculta iar eu caut să poruncesc
Isus era urât iar eu tânjesc să fiu iubit
Isus era ascuns iar eu caut să strălucesc
Isus s-a înălțat la cer prin suferință
Iar eu visez să o dobândesc prin plăcere.
E normal ca slujitorul să fie tratat mai bine decât stăpânul? Amin
