Lc 7, 11-17
Simțiți că viața este dificilă? Uneori vă simțiți disperați? V-a spus vreo cineva că sunteți iresponsabili? Astăzi celebrăm comemorarea sfintei Monica a cărei viață ne dă un indiciu al răspunsului pentru aceste întrebări ale noastre. Monica a trăit în Nordul Africii și a fost o soție creștină a unui soț păgân. Soțul ei a avut parte de unele caracteristici răscumpărătoare însă a avut un temperament violent și licențios. Monica a trebuit să suporte o soacră iritabilă și morocănoasă în casa ei timp de mulți ani. Rugăciunile Monicăi și exemplu vieții ei i-a dobândit harul de a-l câștiga pe soțul ei și pe soacra ei de partea creștinismului. Soțul ei a murit la un an după botezul său.
Împreună au avut trei copii iar unul dintre ei era numit sfântul Augustin care căzuse pradă unei secte numită Maniheism. Augustin a avut și o amantă cu care a și avut un copil. Timp de 30 de ani, Monica s-a rugat și a plâns pentru el.
Circumstanțele vieții sfintei Monica ar fi putut să facă din ea o soție cicălitoare, o cumnată amară și o mamă disperată și totuși, ea nu a cedat nici măcar pentru o clipă nici uneia dintre aceste ispite. A postit, s-a rugat și a plâns în locul fiului ei. Când Monica s-a dus la episcop pentru a pune mai multă presiune asupra fiului ei, acesta i-a spus, lasă-l în pace și roagă-te pentru el. E imposibil ca fiul atâtor lacrimi să fie pierdut. Iar ceea ce era pierdut a fost cu adevărat regăsit.
Isus a adus oaia pierdută, Augustin, a cărui sărbătoare o comemorăm mâine, la adevărata credință și la un stil de viață moral. Sfânta Monica este un bun exemplu, nu doar al puterii de rugăciune unită cu lacrimi și suferință, ci și al răbdării. Sfânta Monica ne-a arătat că nimic nu e lipsit de speranță și că noi nu suntem fără speranță.
