Luni din Octava Pascală – 5

Fap 2,14.22-33
Ps 15
Mt 28,8-15

Dacă cineva ar fi să ne întrebe, Bine, Isus a fost crucificat și a înviat din morți. Ce diferență face asta? În acest caz eu sunt de părere că noi ar trebui să răspundem cu următorul citat din Faptele Apostolilor din lectura de azi, adică, pe acesta, care a fost dat după planul stabilit și preștiința lui Dumnezeu şi pe care voi l-ați răstignit și ucis prin mâinile celor fărădelege, pe acesta, Dumnezeu l-a înviat, eliberându-l de durerile morții, deoarece nu era posibil să fie ținut sub puterea ei (Fap 2,23-24). Noi eram deja familiarizați cu acești semeni ca fiind slabi încă din evanghelia lui Luca. Și ne amintim că ei erau lipsiți de orice habar, se certau pentru care să fie mai mare dintre ei, uneori nerăbdători, adesea distrați și confuzi. Cu a doua carte a lui Luca însă noi îi putem vedea ca fiind plini de energie și înțelepți în căile lui Dumnezeu. Îi vedem cum anunță fără frică evanghelia lumii întregi, începând de la Ierusalim până la capătul lumii de atunci, adică Roma. În acest timp pascal de 50 de zile până la sărbătoarea Rusaliilor, această carte secundă a lui Luca a fost frântă în diferite pasaje pe care le vom asculta zi de zi.

Însă în textul de astăzi, vedem cum sfântul Petru începe imensa sarcină de a rescrie istoria poporului evreu. Faptele nu se vor schimba, însă înțelegerea lor va fi complet alterată. Istoria lui a început cu recenta crucificare a lui Isus care avusese loc cu exact 50 de zile în urmă, chiar înainte de paște.

Cu toți ar trebui să ținem  mereu minte că Isus a fost primit în Ierusalim cu un entuziasm aproape isteric. Unii chiar speculau că el este Mesia, iar Isus nici nu a negat aceasta. Discipoli lui cu siguranță au crezut asta când au intrat alături de el în orașul aglomerat. Însă subit mulțimea sa schimbat, din primitoare s-a transformat în ostilă. Și au exact motive pentru aceasta. Lideri evreilor și autoritățile romane au început să aibă îndoieli grave asupra acestui predicator neortodox. Însă omul din stradă s-ar putea întreba, De ce am devenit atât de furios pe străin? De ce am stat cu mulțimea și i-am cerut răstignirea? Ce m-a apucat?

În ziua de Rusalii, sfântul Petru a oferit o explicație, a fost dat după planul stabilit și preștiința lui Dumnezeu

Oamenii, cetățile și națiunile pot fi cuprinse de stări ciudate și iraționale. Pot să comită infracțiuni și crime într-o zi, iar apoi când se trezesc în dimineața următoare se pot întreba, Despre ce a fost asta? Pot avea stări lungi de anxietate în privința străinilor, mai ales a celor străini precum, rromi, evrei, musulmani sau alte rase mai puțin plăcute. Poate că nici măcar nu le pasă care e care fiindcă toți sunt străini și toți sunt suspicioși.

Ei au resentimente născute din sărăcie, greutate și dezamăgire. Caută mereu o persoană pe care să de-a vina, că e conspirație sau o intrigă, nemulțumiți de explicațiile globale și impersonale precum economia sau istoria, ei își îndreaptă durerea spre suspecții obișnuiți.

Apoi ceva se schimbă subit iar mulțimea o ia în direcția complet opusă, fiecare persoană o urgentează pe cealaltă să participe la fapte și mai scandaloase. Ba chiar persoanele de aceiași rasă și religie care în mod normal ar fi îndemnat la precauție și ar pleda pentru raționalism sunt dați deoparte de violență și distrugeri ca fiind extratereștri simpatizanți.

 Mai târziu însă oameni se vor întreba De ce am făcut asta? Sau poate că preferă să nu se mai gândească la asta, ca și cum nu s-a întâmplat niciodată. A fost un vis, un coșmar, o anomalie. Nu se potrivește nicăieri cu ceea ce știu despre mine sau despre poporul meu. Nu contează, nu s-a întâmplat niciodată. Asta nu am fost eu.

Astfel, Petru cu accent galileean a fost cel care a amintit oamenilor din Ierusalim despre acel mic episod de acum trei luni, chiar înainte de paște. A fost o amintire dureroasă, însă de fapt, pe acesta, care a fost dat după planul stabilit și preștiința lui Dumnezeu.

Crima a expus mintea criminală a Ierusalimului, nu existau remușcări care să evadeze sau rușine asupra incidentului. Însă atot-milostivul Dumnezeu a întors totul în avantajul nostru, fiindcă eliberându-l de durerile morții, deoarece nu era posibil să fie ținut sub puterea ei.

Când au realizat că ei l-au crucificat pe Mesia și că acesta a înviat din morți, poporul cred că s-a bucurat de milostivirea lui Dumnezeu chiar dacă erau conștienți de partea lor la violențe. Nu e posibil să îl cunoști pe Isus fără să te confrunți cu complicitatea la moartea sa. Harul care nu pătrunde și nu luminează o inimă întunecată este nevrednică de nume. Mântuirea care uită trecutul, indiferent că e Holocaustul în Europa sau sclavia în America, e adâncă cât pielea.

Timpul pascal trebuie să ne conducă la o profundă realizare a iubirii lui Dumnezeu. În revelație vom putea vedea imensitatea păcatelor noastre dar și supraabundența milostivirii lui Dumnezeu. Având găuri săpate în nisip de păcatele noastre, vom ajunge să le vedem complet șterse de o ploaie de binecuvântări. Amin

Alte opțiuni: 01, 02, 03, 04, 05, 06,

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

div#stuning-header .dfd-stuning-header-bg-container {background-image: url(https://paxvobis.ro/wp-content/uploads/2020/06/header-final-2.jpg);background-size: initial;background-position: center top;background-attachment: scroll;background-repeat: no-repeat;}#stuning-header div.page-title-inner {min-height: 400px;}