In 10,11-16
Introducere în viața evlavioasă
Sfântul Francisc de Sales, pe care îl comemorăm astăzi a un episcop uimitor și de o influență impresionantă, scriitor spiritual, autor și predicator al cărei vieți se întinde pe parcursul a multor decenii turbulente ce au urmat reformei protestante din Evul Mediu. Francisc de Sales s-a născut în localitate a Savoia din Franța anului 1567. A studiat alături de iezuiți la Paris iar apoi spre final la Padova în Italia unde și-a obținut doctoratul în legea civilă cât și în cea canonică. Visul și dorința tatălui său era aceea ca el să devină un avocat și să îi calce pe urmele sale în funcția de senator; în schimb, Francisc a dorit să slujească Biserica. A fost hirotonit preot în anul 1593 după care s-a dedicat pe sine însuși re-evanghelizării multor catolici care căzuseră în calvinism.
Între ani 1595 și 1598 a câștigat mulți convertiți la Biserica Catolică prin predica lui convingătoare dar în același timp de cele mai multe ori viața lui a fost în pericol din cauza ostilității calviniștilor.
La vârsta de 32 de ani, Francisc a fost consacrat episcop iar trei ani mai târziu a fost instalat ca episcop de Genova. Timp de 20 de ani a lucrat neîncetat pentru convertirea creștinilor de la calvinism la Biserica Catolică, scriind în același timp și opera sa spirituală cea mai mare și cea mai importantă adică Introducere la viața evlavioasă, carte care poate fi găsită și în limba română de mulți ani, și care continuă să fie imprimată în întreaga lume de mai bine de 400 de ani. Cu ce este diferită această carte sau cu ce se face remarcată față de multe alte tratate spirituale ale acelui timp? Răspunsul este simplu, ea nu a fost scrisă doar pentru călugări sau călugărițele închise în zidurile mănăstirilor sau pentru cler, adică preoți, episcopi, ci pentru oameni de toate vocațiile și care umblă pe toate cărările vieții.
Cu alte cuvinte, spiritualitatea acestei cărți a fost destul de revoluționară pentru timpul acela al Evului Mediu. Ea scotea în evidență că creștinismul este o invitație pentru toți oameni de a aparține în totalitate lui Dumnezeu: toți, adică și doctori, fermieri, văduvele, măturători de stradă, regi și mamele a șapte copii.
Francisc de Sales a conștientizat faptul că viața de rugăciune, de devoțiune sau evlavie va arăta complet diferit în viața celor nobili sau a celor săraci, practicile spirituale trebuie să se fie pe măsura fiecărei persoane în parte și să fie conforme cu datoriile și sarcinile vieții acelei persoane.
În această carte, Introducere la viața evlavioasă, Francisc de Sales scria: Cheamă cât mai des vei putea, în timpul zilei, sufletul tău în fața lui Dumnezeu.. Uită-te la ceea ce face Dumnezeu și la ceea ce faci tu; vei vedea ochii lui îndreptați spre tine și încontinuu ațintiți asupra ta cu o dragoste fără pereche…. Inimile noastre trebuie să-și ia și să-și aleagă un loc în fiecare zi, sau pe Muntele Calvarului, sau în rănile Domnului nostru Isus Cristos, sau în vreun alt loc lângă el, pentru a se retrage acolo, în tot felul de ocazii și unde să se ușureze și să se recreeze în mijlocul ocupațiilor exterioare și pentru a sta acolo ca într-o fortăreață, ca să se apere de ispite. Adu-ți aminte deci…să te retragi de mai multe ori în singurătatea inimii tale, în timp ce, trupește, tu te afli în mijlocul conversațiilor și treburilor; iar această singurătate mintală nu poate fi câtuși de puțin împiedicată de mulțimea celor ce se află în jurul tău, căci ei nu se află în jurul inimii tale, ci în jurul trupului tău, așa încât inima ta rămâne singură în fața lui Dumnezeu. După cum spunea și David: Ochii mei sunt de-a pururi spre Dumnezeu” (pag. 96-96).
În încheiere să nu uităm ceea ce ne-a învățat astăzi sfântul Francisc de Sales, că în toate datoriile noastre, interacțiunile momentele de muncă și de odihnă, să fim conștienți de îndrumarea și de mijlocirea sfântului Francisc de Sales. Amin
