Mt 12,14-21
Textul evangheliei de astăzi afirmă faptul că prezența lui Dumnezeu devine extrem de intensă în momentul în care oameni suferă și în care sunt respinși, că el este Dumnezeul celor săraci, al celor orfani, al celor mici, al văduvelor și al celor singuri. Motivul pentru 
care noi nu putem simți prezența sa e că suntem prea preocupați cu slujirea noastră sau că suntem prea fixați asupra unui Dumnezeu triumfător. Însă important e să nu uităm că Dumnezeu, Isus, este unul cu noi, mai ales în momentele de neajutorare, de umilință, de suferință. El niciodată nu ne va da soluții ușoare și imediate, ci numai una singură, cea a prezenței sale. Sfântul Francisc Xaveriu, de multe ori când se uita la Isus răstignit, spunea Important, Doamne nu e răsplata cerului, sau durerea din iad sau scăparea de iad ci faptul că tu mă iubești, că tu ai murit pentru mine.
Credința în Dumnezeu, merge dincolo de primirea recompenselor și a harurilor. Este o relație personală cu un Dumnezeu care iubește. Iubirea față de Dumnezeu presupune al urma pe el, fiindcă doar astfel îl vom putea experimenta.
