Mt 9,18-26
Vindecarea unei femei şi învierea fiicei unui înalt funcționar
Conform lui Dr. James Dobson în cartea sa intitulată Venind acasă, Înțelepciune nesfârșită pentru familii, spusese că în secolul 13, regele Frederic al II-lea a condus un experimente cu 50 de copii pentru a determina ce limbă aveau să vorbească dacă nu li s-ar permite să audă nici un cuvânt. Așa că le-a atribuit mame adoptive care să le facă baie și să îi alăpteze însă le-a interzis cu desăvârșire să îi mângâie sau să vorbească în prezența lor. Experimentul a eșuat fiindcă toți 50 de copii au murit. Abia după câteva sute de ani am descoperit că copii care nu sunt atinși rareori reușesc să rămână în viață.
Cu alte cuvinte nu ajunge doar să îi hrănești, îmbraci și să ai grijă de necesitățile lor fizice. E destul de clar faptul că atingerea și hrănirea sunt critice pentru supraviețuirea lor.
În textul evangheliei de astăzi am văzut cum Isus este rugat de un funcționar să își întindă mâna peste fiica lui ca această să poată trăi. Apoi, femeia care suferea de hemoragie de 12 de ani, care dorise să atingă haina lui Isus pentru a fi vindecată.
În cartea Numerilor, Moise i-a instruit pe israeliți să pună ciucuri la colţurile hainelor lor şi să pună la ciucurii de la colţuri un fir de purpură! (15,38-41). Ciucuri serveau ca o reamintire a prezenței lui Dumnezeu, salvării și poruncilor sale. Iată de ce această femeie căuta să atingă ciucuri hainei lui Isus, fiindcă credea că acest gest îi va obține vindecarea magică. Însă ea a fost vindecată nu datorită faptului că a atins haina lui Isus ci datorită cuvintelor lui Isus, adresate ei, ce au declarat că credința ei în el a fost cea care i-a obținut vindecarea.
După cum am spus și cu alte ocazii, atingerea este un element important al vindecării. Conform unei legii iudaice, atingerea corpurilor sau a unei persoane considerate moarte îl făcea pe Isus impur din punct de vedere ritual (Lev 15; Num 19). De asemenea, permițându-i acelei femei cu hemoragie să îl atingă, de asemenea îl făcea impur în ochii legii. Femeia era conștientă că dacă Isus o atingea acesta devenea impur, dar mai ales că îi era interzis să fie în locuri publice. Însă Isus face ceea ce nu trebuia să facă. El face exact opusul, adică de ai atinge, de ai atinge pe cei pe care legea îi declara impuri și de ne-atins. Prin urmare, am putea spune că pentru ca o vindecare să aibă loc, mai întâi va trebui să îl atingem pe Isus ori să îi permitem lui Isus să ne atingă.
Permiteți-mi să vă relatez o poveste adevărată dar în același timp destul de dureroasă despre o tânără femeie. Ea a crescut fiind mereu strigată și spunându-i-se că e proastă și urâtă de către părinți ei, profesori, frați și surorile ei. Mama ei adesea îi spunea că ea era după ușa bucătăriei când creierii și aspectul au fost împărțite. Fusese abuzată și fizic dar mai ales mental de familia ei. Ajunsese în acel punct în care îi era frică că atunci când va vorbi se va râde de ea sau cineva se va supăra pe ea. De multe ori se întreba chiar dacă chiar merită să fie acolo unde este. La un moment dat însă a participat la niște zile de reculegere în care a fost atinsă cu adevărat de evanghelia lui Cristos atât în cuvânt cât și în faptă. Și totuși, în ciuda a ceea ce i sa întâmplat, ea a fost într-un final atinsă și chemată de Dumnezeu să meargă și să lucreze și să atingă oameni pe care nimeni nu a reușit să îi atingă în același mod în care a fost și ea atinsă.
Fiecare dintre noi e asemenea acestei femei. Suntem paralizați atât fizic cât și mental și spiritual însă când Dumnezeu ne cheamă, el ne atinge viețile și ne vindecă, și vom fi capabili apoi să stăm și să dobândim și alte haruri și resurse date nouă de Dumnezeu. Herbert O’Driscoll spusese: Amintește-ți mereu că Dumnezeu te-a pus pe pământ să faci ceva ce nimeni altcineva nu o poate face ca tine. Amin
