Search
Close this search box.

15 august – Adormirea Maicii Domnului – 1

Ap 11,19a;12.1-6a.10ab;

1Cor 15,20-27a;

Lc 1,39-56

Dacă un copil mic se rănește la un deget, el fuge imediat la mama sa plângând. Tot ceea ce are mama de făcut este să îi sărute degetul și totul va fi bine din nou. Copii știu că mamele lor îi iubesc și că au făcut un sacrificiu enorm pentru ei.

Imagini pentru The AssumptionÎn același fel ne uităm și noi la Maria, mama noastră cerească. Ea este mama noastră, a tuturor. Ne uităm la ea ca și la mama noastră care ne iubește foarte mult, care ne păzește și ne protejează. Ea este mama căreia îi putem spune fiecare bucurie și fiecare durere pe care o avem. Ne amintim de cuvintele lui Isus de pe cruce adresate Mariei și lui Ioan: Femeie iată fiul tău, iar lui Ioan i-a spus: Fiule, iată mama ta. Întotdeauna am privit acest episod ca fiind unul simbolic pentru noi: în timp ce Isus murea pe cruce, ne-a dat-o pe mama sa pentru a fi și mama noastră.

Un exemplu de persoană care se uita la Maria ca la o mamă era Sfânta Tereza de Lisieux. Tereza și-a pierdut mama la vârsta de 9 ani. Apoi ea a fost nevoită să lupte pentru viața ei în timpul unei boli grave de care a fost vindecată în mod miraculos prin intermediul Mariei. Tereza se vedea pe ea însăși stând în brațele Mariei. Copilul Isus a găsit protecție în brațele Mariei după cum a făcut și Tereza. Motivul marii noastre bucurii de astăzi când celebrăm Înălțarea Maicii Domnului cu trupul și cu sufletul la cer este acela de a celebra marele privilegiu ce i-a fost oferit mamei noastre cerești.

În fiecare dintre noi există, uneori, tentația sau tendința de a ne juca sau de ne pune în locul lui Dumnezeu. Nu îi permite lui Dumnezeu să aibă control asupra vieții noastre. Nu ne cedăm viețile lui Dumnezeu. Uneori stăm înaintea lui Dumnezeu ca și cum am fi mici Dumnezei. Ne ținem mâinile sus, spre Dumnezeu plini de noi înșine astfel încât Dumnezeu să nu se poată dărui pe sine însuși nouă, din moment ce Dumnezeu se poate oferi, pe sine însuși, nouă doar dacă mâinile noastre sunt goale. Viața noastră este menită a fi dăruită din ce în ce mai mult lui Dumnezeu. Suntem oameni complecși și îi acordăm lui Dumnezeu doar o mică parte din viața noastră, partea care ne convine nouă. Însă dacă dorim să îl întâlnim pe Dumnezeu în ceruri vom fi nevoiți să renunțăm la noi înșine lui Dumnezeu, în primul rând, pentru a-i putea permite lui Dumnezeu să fie Dumnezeu în viețile noastre și pentru a accepta că noi suntem doar niște simpli oameni.

Măreția Mariei stă în faptul că era umilă înaintea lui Dumnezeu și că sa predat cu totul lui Dumnezeu. Cuvintele pe care le-a adresat îngerului la bunavestire sunt cuvinte pe care trebuie să le medităm: Facă-se mie după cuvântul tău. Renunțarea propriei persoane, lui Dumneze,u nu semnifică un concediu spiritual permanent. Iar exemple concrete putem observa în evanghelii: la prezentarea lui Isus în templu, Simeon i-a spus că sufletul ei va fi străpuns de o sabie, când Isus avea 12 ani familia a avut o mică neînțelegere asupra motivului pentru care Isus s-a pierdut, timp de trei zile în templu. Astfel, Maria a învățat din nou, mai multe despre abandonarea proprie în mâinile lui Dumnezeu după cum Isus i-a spus că El trebuie să fie în casa Tatălui său.

Din cauză că s-a abandonat atât de mult lui Dumnezeu, Dumnezeu a umplut-o cu prezența sa, după cum Dumnezeu ne umple și pe noi atunci când ne abandonăm complet lui. Neprihănirea Mariei și faptul de a fi plină de har, a dus în mod natural la înălțarea ei, trup și suflet, la ceruri la sfârșitul vieții sale. Biserica a crezut în Înălțarea Mariei de secole, cu toate că a fost proclamată ca dogmă abia în 1950 de către papa Pius al XII-lea.

O modalitate de a ne abandona cu totul lui Dumnezeu și de a fi plini de prezența lui Dumnezeu asemenea Mariei este de a ne ruga rozariul zilnic. Este cea mai frumoasă rugăciune, o rugăciune care ne poate aduce mai aproape de Dumnezeu și de a ne ține aproape de Dumnezeu. Când ne rugăm rozariul, nu spunem niște simple rugăciuni. Rostirea rugăciunilor este și o modalitate de a ne calma pe noi înșine astfel încât să putem ajunge la Dumnezeu și la preasfânta noastră mamă. În timp ce spunem rugăciunile, mințile noastre meditează asupra celor 20 de evenimente majore din viața lui Isus. Când ne aflăm în disperare și nu știm cum să ne rugăm, rozariul este o rugăciune foarte bună și o modalitate foarte frumoasă de a ne menține contactul cu mama noastră cerească. Când facem astfel ne putem uni pe noi înșine cu Maria prin exprimarea sentimentelor ei: Sufletul meu îl preamărește pe Domnul și duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu, căci a privit la umilința slujitoarei sale. Amin.

Alte opțiuni: 01, 02, 03, 04, 05, 06, 07,

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp
Email

Articole asemanatoare

//
Daca aveți vreo întrebare trimiteți-mi mesaj aici și va voi răspunde imediat!
Cu ce va pot ajuta?