Lc 7,31-35
Astăzi celebrăm sărbătoarea sfinților martiri din coreea. Cu toate că acești 113 martiri au fost martirizați în decursul a mai multor ani, au fost canonizați împreună de către sfântul papă Ioan Paul al doilea în 1984.
Timp de secole catolicismul a fost adesea văzut ca o amenințare la obiceiurile și tradițiile coreene așa că creștinismul a prins rădăcini în Coreea doar după multă muncă și efort. Însă odată ce a început să prindă rădăcini, aceste rădăcini au rămas extrem de puternice.
La ceremonia de canonizare din 1984, Sfântul papă Ioan Paul al II-lea i-a numit pe acești 113 martiri, aluatul din care a dospit înfloritoarea Biserică din coreea.
Cum suntem chemați să fim aluat astăzi, aluatul din care va dospi Biserica din țara noastră? Ce trebuie să facem noi astăzi ca să ducem tot mai multe suflete la Cristos? Cum va arăta mărturia noastră creștină astăzi?
Unul dintre acești martiri a scris celorlalți creștini care rămâneau în urmă următoarele cuvinte: Noi am primit botezul, am intrat în biserică, și am primit onoarea de a fi numiți creștini. Și totuși, cum ne folosește asta nouă, dacă suntem creștini doar cu numele și nu cu faptele? Este atât de ușor să cădem în acest creștinism doar cu numele, mai ales atunci când nu reușim să ne lăsăm credința să ne influențeze atitudinea și comportamentul.
Prin mijlocirea și martiriul acestor martiri coreeni, să îl rugăm pe Dumnezeu să ne dea putere ca și noi de asemenea să rămânem credincioși poruncilor lui Dumnezeu până la moarte, pentru gloria lui Dumnezeu și pentru mântuirea sufletelor.
