In 12, 24-26
Papa Francisc îl numea pe fericitul „Vladimir Ghika, pe care îl comemorăm astăzi, ca fiind un preot diecezan și martir, păstor cu râvnă și martor stăruitor al iubirii dumnezeiești, apărător neînfricat al credinței catolice, precum și al comuniunii cu Biserica Romană”.
În textul evangheliei pe care îl vom auzi astăzi, vom avea ocazia să îl auzim pe Isus 
spunând că Cine își iubește viața o va pierde, iar cine își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică. Acest îndemna al lui Isus cred că este cel care se potrivește cel mai bine vieții fericitului Vladimir Ghika, care în ultimi săi 15 ani de viață, înainte de a fi arestat și băgat la închisoare pentru faptul că a sprijinit ierarhia legitimă a Bisericii Catolice în păstrarea comuniunii cu Scaunul Apostolic al lui Petru, a lucrat fără încetare în formarea tineretului și în ajutarea celor aflați în dificultate.
Asemenea lui și noi va trebui să, îi urmăm exemplul plin de iubire și să ne învingem frica în momentul în care vedem că cineva din jurul nostru se află în probleme, în dificultate și să îl ajutăm, așa cum putem noi. Dacă nu avem cum să îi ajutăm fizic pe cei din jurul nostru, care au nevoie de noi, atunci singurul ajutor care îl vom putea acorda va fi acela de al asculta și de ai fi alături în acele momente grele.
