In 21,15-19
Realitatea vieții este aceasta, că noi, într-un final vom îmbătrâni. Acesta este cursul naturii pe care nimeni nu îl poate opri. Indiferent că ne place sau nu cu toți vom îmbătrâni și vom ajunge la mila celor care vor fi în jurul nostru în acele momente.
Ne putem noi asigura că vom fi tratați cum se cuvine când vom ajunge bătrâni și fără 
putere? Nimeni nu se poate asigura că va avea parte de un tratament potrivit în acele momente. Isus însă ne dă un indiciu asupra modului în care ne putem asigura că vom primi un tratament corespunzător și echitabil în momentul în care vom fi bătrâni și cărunți.
Isus în textul evangheliei de astăzi ne spune că trebuie să hrănim și să avem grijă de poporul său, cu alte cuvinte să avem grijă și să hrănim pe toți cei cărora le este foame. Nu trebuie să fim selectivi, ci va trebui să îi ajutăm pe toți cei aflați în nevoie. Important este însă să nu ajutăm cu scopul, sau cu motivația că ajutăm fiindcă și noi vom ajunge în viitor ca ei, bătrâni și neputincioși.
Va trebui să ajutăm fiindcă acesta este lucrul cel mai corect pe care îl putem face. Va trebui să ajutăm fiindcă aceasta e ceea ce dorește Isus de la noi.
