Lc 10, 1-9
În textul evangheliei de astăzi îl vom auzi pe Isus cum îi va trimite în misiune pe cei 72 de ucenici ai săi. Vom auzi cum le dă indicațiile înainte de plecare. Și vom auzi cum le va spune la un moment dat, că Mergeţi! Iată, vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor! (v.3). Însă nu oricum, ci cu Cristos alături.
Tot la fel s-a întâmplat și în cazul sfântului Anton de Padova, pe care îl comemorăm astăzi. Asemenea unui miel, avându-l pe Cristos alături, s-a dus în mijlocul lupilor, a 
ereticilor, a cămătarilor din Padova, reușind să realizeze minunea, minunea de a-i converti la creștinism, la Cristos, reușind să îi aducă pe calea ce-a dreaptă.
Însă cum a reușit oare aceasta și multe alte fapte minunate de care cu siguranță am auzit cu toți? Ei prin în primul rând prin rugăciune multă, apoi prin credință, dar mai ales prin studiu intens. Fiindcă pe lângă un mare făcător de minuni, sfântul Anton este mai întâi de toate un mare Doctor al Bisericii, un mare învățat care, dacă s-ar fi pierdut toate exemplarele Bibliei din lume, sfântul Anton ar fi scris-o din nou, din cap.
Astfel, ceea ce trebuie noi să ne însușim astăzi, mai ales de la sfântul Anton de Padova e acest mod al său de a trăi. Adică cu ajutorul rugăciunii, și cu multă credință în suflet și inimă, și cu cuvintele lui Cristos și ale lui Dumnezeu în minte să mergem în mijlocul lupilor, pe care să îi transformăm în oițe din turma Domnului.
