Is 66,10-14ab
Gal 6,14-18
Lc 10,1-12.17-20
Am dat zilele acestea de o reflecție destul de interesantă, într-o carte de omilii, reflecție pe care aș dori să o împărtășesc cu voi, pentru ca și voi să fiți capabili să reflectați asupra ei, cu propria voastră viață. Nu știu dacă vă va plăcea aceasta sau nu. Autorul a spus că în momentul în care aplicăm pentru un loc de muncă, prezentăm întâi recomandările pe care le avem de la alți angajatori, că am absolvit anumite școli mai renumite sau nu. Că la locurile de muncă precedente am fost așa dar mai ales că prezentăm anumite persoane mai cunoscute ca fiind prieteni noștri sau ca referințe, totul pentru a-l putea impresiona pe cel care dorește să ne angajeze. Cu alte cuvinte, ne prezentăm pe noi înșine, ca fiind cel mai bun dintre cei mai buni.
Pe de altă parte, dacă noi am fi angajatori sau proprietari unei anumite companii și am dori să furăm persoane bune și competente de la celelalte companii, atunci și noi va trebui să venim cu propuneri foarte bune celor care dorim să îi angajăm. Ajungem să le spunem, Îți voi dubla salarul. Îți voi da mai multe beneficii. După un an, vei fi promovat. Cu alte cuvinte, le spui celor care dorești să îi angajezi că noi suntem cei mai buni.
Isus însă este diferit. În textul evangheliei de astăzi, l-am văzut pe Isus cum și el punea întrebări și angaja oameni pentru a fi discipoli lui și viitori misionari al Cuvântului Său. Isus le spune, Vin-o și urmează-mă pentru ca și tu să fii persecutat, pentru ca și tu să fii târât la judecată, pentru ca și tu să trăiești simplu și să umbli cu umilință, pentru ca și tu să ai o viață dificilă. Dacă ești foarte norocos, vei ajunge să fii omorât și vei lucra pentru mine, nu doar 8 ore ci 24 de ore din zi.
Când aplicăm la acest loc de muncă pentru Isus Cristos, nu spunem, Sunt cel mai bun, așa că angajează-mă, ci mai degrabă spunem Sunt cel mai rău. Fă ceva bun din mine. Acesta este motivul pentru care sunt puțini cei care aplică la acest job cu Cristos, ca misionari ai cuvântului său, fiindcă nu vom avea parte de plăceri ci de presiuni care ne vor determina să nu spunem Sunt cel mai bun, ci mai degrabă Suntem cei mai răi dintre toți. Nu vom putea spune tuturor că suntem sfinți ci vom spune că suntem cei mai mari păcătoși.
După cum Isus i-a trimis pe cei 72 de ucenici ai săi pentru a predica cuvântul său de mântuire. Tot la fel ne cheamă și pe fiecare dintre noi să fim părtași la evanghelizare. Indiferent de care este situația ori statul nostru în viață, indiferent că suntem părinți, profesori, angajatori, angajați, profesioniști sau studenți, cu toți suntem trimiși de Cristos să fim misionari cuvântului săi de mântuire. E greșit să spunem că predicarea cuvântului lui Dumnezeu aparține în mod exclusiv călugărilor, preoților, episcopilor, fraților și surorilor din mănăstiri. În acest sens noi suntem cei care suntem mântuiți și nu voi. Exortația apostolică Evangelii Nuntiandi a papei Paul al VI-lea spune la un moment dat că evanghelizați devin acum cei care evanghelizează. De fapt, prin virtutea botezului și a mirului primit, cu toți suntem părtași la misiunea lui Cristos, datori de a-l imita și de a proclama prin cuvintele ce ne ies din gură și prin faptele acțiunilor noastre.
Conciliul Vatican II în documentul decret Apostolicam Actuositatem la numărul șase spune că Laicilor li se oferă nenumărate ocazii de a exercita apostolatul evanghelizării și al sfințirii. Însăși mărturia vieții creștine și faptele bune săvârșite cu spirit supranatural au puterea de a-i atrage pe oameni la credință și la Dumnezeu.
Ca și completare la acest lucru, Isus ne-a spus în textul evangheliei de astăzi, Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. Iar astăzi, acest seceriș constă în:
În primul rând, în cei care nu au auzit de Cristos. Iar conform unei statistici, din șapte miliarde de oameni ai planetei, doar 33% dintre aceștia sunt creștini iar 20% din cei 33% sunt catolici. Prin urmare, rămân 77% din populația planetei care nu sunt creștini sau nu au apucat să fie influențați de către evanghelie.
În al doilea rând, sunt oameni care au auzit de Cristos dar care nu au avut oportunitatea de a-l cunoaște mai bine.
În al treilea rând, sunt oameni care l-au cunoscut și au auzit de Cristos, botezați și au devenit creștini însă care nu practică ceea ce au învățat sau primit. Au respins religia și au devenit așa ziși creștini de cafenea. Cine sunt aceștia? Ei sunt vecini noștri, membri familiei noastre, prieteni și mulți alți.
Unii oameni ar putea spune că există persoane care sunt corupte din cauză că țara noastră este săracă. Însă oare nu e tocmai invers? Nu oare corupția e motivul pentru care țara încă este săracă?
Așa că dragi frați și surori în Cristos, voi nu sunteți simpli părinți, tați sau mame, avocați, doctori, ingineri, oameni de afaceri, angajați, guvernatori, primari. Ci voi trebui să fiți tați creștini, mame creștine, avocați creștini, doctori creștini și multe altele. Ce folos are să fim creștini dacă nu face nici o diferență în viețile noastre, și în cei din jurul nostru.
În încheiere vă invit să reflectăm asupra următoarei întrebări, Ce așteptări avem noi ca și misionari de la Cristos Isus? Așteptăm binecuvântări? Haideți să fim realiști, iubiți credincioși. Trebuie să așteptăm crucea. Așa că trebuie să ajutăm la aducea oamenilor în Împărăție prin a ne face pe noi înșine cunoscuți ca fiind creștini, înainte de a face orice altceva. Amin
