Mt 9,14-17
Postul pare că și-a pierdut semnificația practică și spirituală în această societate consumistă, într-o cultură în care totul se închină înaintea altarului frumuseții.
Din textul evangheliei de astăzi putem extrage două perspective diferite asupra postului. Prima e cea a discipolilor lui Ioan iar a doua e cea a lui Isus. Pentru cei dintâi postul este văzut ca pe o obligație. Și totuși, ei pun sub semnul întrebării și râd de nereușita discipolilor lui
Isus de a posti, “De ce noi și fariseii postim mult, iar discipolii tăi nu postesc? Însă Isus oferă un răspuns care scoate în evidență un aspect important al postului. Isus le răspunde Pot oare nuntașii să plângă atât timp cât mirele este cu ei? Ceea ce dorise Isus de fapt să scoată în evidență e faptul că postul nu e doar o necesitate legală, ci e o modalitate de a te apropia de el. Am putea spune că cu Isus, nu e nevoie de nici un post. Dar dacă suntem departe de el, atunci nici un post nu va fi destul de suficient. Ci spiritul legii, sau spiritul lui Isus e cel care va aduce plinătate și împlinirea sacrificiului nostru.
De aceea va trebui să reevaluăm modul în care vedem postul, indiferent că e ceva impus ori o modalitate de a restaura relațiile noastre frânte cu Domnul. Astfel ceea ce va trebui să ținem minte e faptul că adevăratul merit al sacrificiului nu se găsește în dorințele noastre sincere de a-1 căuta pe Domnul dar nici în îndeplinirea cu strictețe a literei legii.
