Is 66,18-21
Evr 12,5-7.11-13
Lc 13,22-30
Tot stătea și navigam zilele acestea pe internet, la un moment dat am dat de varianta modernă a textului evangheliei de astăzi care sună cam așa.
Cineva l-a întrebat, Doamne sunt puțini ca număr cei care sunt mântuiți? Desigur că nu, a spus Isus. Aproape toți intră în ceruri, chiar dacă nu se căiesc de păcatele lor. Și pe deasupra îți dai seama cât de greu e să comiți un păcat de moarte? Ba chiar e unul dintre cele mai grele lucruri de făcut din lume. Ba chiar e mai greu decât urcarea pe muntele Everest în mijlocul viscolului.
Din fericire acest text este unul fals, evanghelia modernă răstălmăcită care exaltă un Isus modern, e o evanghelie destul de populară în zilele noastre, mulți oameni cred că e corectă și normală motiv și pentru care o mai și promovează altora. Mulți credincioși de astăzi sunt exact la fel, credincioși. Acest statut de catolic se bazează pe apartenența la o familie catolică și la botezul ca și copii. Atâta timp cât aceștia își practică credința în Cristos este o grijă asemenea non-prezenței. Ei sunt catolici doar cu numele. Ei nu se obosesc să urmeze calea cea îngustă. Când merg la biserică sunt și rămân indiferență față de cuvântul lui Dumnezeu. Ei sunt mereu distrași și par să nu înțeleagă ceea ce se spune la lecturile de la sfintele liturghii. Pentru ei, simplu fapt de a fi acolo este destul. Însă acest lucru e tocmai ceea ce e greșit fiindcă acceptarea și promovarea acestei evanghelii pervertite are și ea consecințele ei, ba chiar consecințe devastatoare, atât în viața veșnică cât mai ales aici pe pământ. Motiv pentru care va trebui să cunoaștem aceste efecte devastatoare.
Cineva din evanghelia de astăzi l-a întrebat pe Isus, „Doamne, sunt puțini cei mântuiți?” El le-a spus: „Străduiți-vă să intrați pe poarta cea strâmtă, căci vă spun, mulți vor căuta să intre și nu vor putea (Lc 13, 23-24).
După care Isus a continuat să spună o parabolă despre un stăpân de casă care s-a trezit și a închis ușa casei. După care noi stând afară vom începe să batem la ușă și să spunem Doamne deschide-ne, după care va veni răspunsul adevăr vă spun, nu vă cunosc. Atunci veți începe să spuneți: «Noi am mâncat și am băut împreună cu tine, iar tu ai învățat prin piețele noastre». Însă el va spune: «Nu știu de unde sunteți; plecați de la mine voi toți, răufăcătorilor!» (Lc 13, 26-27).
Ceea ce trebuie menționat cu privire la această parabolă e faptul că cei care au încercat să intre în ceruri spun că Noi am mâncat și am băut împreună cu tine. Ei au mâncat și au băut cu Domnul Isus. O implicare deosebită a acestor cuvinte e faptul că ei au primit sacramentul Euharistiei. Dacă acesta este cazul, atunci de ce s-au pierdut? De ce Isus a spus că el nu îi cunoaște, că sunt răufăcători? Iar la această întrebare sunt două răspunsuri posibile.
Primul dintre ele e faptul că se poate referi la cei care au mâncat pâinea și au băut din potir într-o manieră nedemnă. În această privință, apostolul Paul a spus la un moment dat că Astfel, cine mănâncă pâinea și bea potirul Domnului în mod nevrednic va fi vinovat față de trupul și sângele Domnului. De aceea, omul să se cerceteze și astfel să mănânce din pâine și să bea din potir. Căci cine mănâncă și bea nesocotind trupul, își mănâncă și își bea propria condamnare. De aceea sunt între voi mulți neputincioși și bolnavi și mulți au murit (1Cor 11, 27-30).
Cu alte cuvinte, cei care primesc sfânta Împărtășanie într-o stare de păcat, ei nu fac nimic altceva decât să se judece singuri. Domnul Isus a instituit Sacramentul Spovezii pentru un motiv. Pentru ca sufletul să primească iertarea de păcate, pentru ca să devină drept în ochii lui Dumnezeu. Dacă credincioși doresc să primească sacramentul sfintei Împărtășanii, tot ce va trebui să facă e să se elibereze pe ei înșiși de toate păcatele de moarte.
Al doilea răspuns posibil pentru faptul că mulți se pierd deși au mâncat și au băut împreună cu Domnul, e faptul că ei nu au ales poarta cea îngustă. Ei au preferat o religie care nu este atât de solicitantă, una care nu face o obligație din participarea la sfânta Liturghie zi de zi. Ei doresc o cale, însă nu calea lui Dumnezeu. Însă, prin acest mod ei nu fac nimic altceva decât să susțină avortul, pedeapsa cu moartea, divorțul, căsătoriile dintre persoane de același sex, legea prin care poți avea doar doi copii, sau perioada de cinci ani de așteptare dintre un copil și altul din cauza sărăciei sau a supra-populării. Însă nu există o supra populare de oameni ci o supra-populare de corupție după cum spusese un mare predicator. Un doctor care mai e supranumit și Doctorul vieții a spus la un moment dat că nu mai puțin din Națiunile Unite susțin că 50% din buget merge spre corupție și mare parte din bugetul nostru e folosit pentru plata datoriilor.
Poarta cea îngustă este un simbol al greutății vieții pentru cei care îl urmează pe Isus. Este un simbol al acceptării sărăciei, a faptului de a fi caritabil, de a ierta pe cei din jur, de a fi răbdători cu toți ceilalți. Este un simbol nu al rușinii cu Isus, nu la a merge înainte și la a vorbi cu mândrie tuturor despre mântuirea sa. Este un simbol al acceptării persecuției de dragul preasfântului nume al lui Isus. Isus însuși a spus, Dacă cineva se va rușina de mine și de cuvintele mele înaintea acestei generații adultere și păcătoase, și Fiul Omului se va rușina de el când va veni în gloria Tatălui său cu îngerii cei sfinți”. (Mc 8:38).
Din fericire, adevărați creștini catolici știu că ei trebuie să acționeze diferit. Ei recunosc că sunt păcătoși și că trebuie să meargă la biserică și să asculte și să înțeleagă Cuvântul dar mai ales să încerce să îl însușească. Ei își practică credința fiindcă dacă nu fac aceasta, știu că mai degrabă nu l-ar urma pe Cristos deloc. Ei primesc sacramentele, mai ales cel al Spovezii și al sfintei Împărtășanii, Euharistii. A fi un creștin bun înseamnă mai mult decât a merge la sfânta Liturghie o dată pe săptămână, și atunci stai afară sub copaci ca la un spectacol de teatru. Include mai mult decât să vii la sfânta Liturghie Duminica, deși, desigur, e bun și asta. A fi un creștin înseamnă să crești spiritual în timp ce îl urmezi pe Cristos cu onestitate și umilință.
„Străduiți-vă să intrați pe poarta cea strâmtă, căci vă spun, mulți vor căuta să intre și nu vor putea (Lc 13, 24). Amin
