In 3,1-8
Nicodim a fost o persoane credincioasă, preocupată de Dumnezeu și de căile sale. Era foarte sigur și confortabil în religia sa iudaică. Ca evreu devotat nu avea nevoie atât de mult de instrucțiuni de la Dumnezeu. Ceea ce avea nevoie era o schimbare în sine însuși.
Era convins că a fi un israelit și a primi circumcizia era o garanție suficientă pentru a fi salvat și pentru a intra în certuri. Însă Domnul nostru îi spune despre importanța de a fi născut din nou pentru a putea intra în împărăția lui Dumnezeu. Nicodim confundă această naștere din nou cu o intrare secundă în pântecul mamei lui, când de fapt Isus se referea la necesitatea de a fi botezat. Iar asta fiindcă în botez, prin apă și Duh Sfânt, explica Isus, unei persoane i se dă o nouă viață de har sfințitor astfel încât să poată trăi o viață supranaturală, o viață mult superioară celei naturale care o primim de la părinți noștri. Prin botez o persoană devine un copil al lui Dumnezeu. Acesta e lucrul asupra căruia a insistat Isus, asupra necesității de a fi născut din nou, de a fi născut ca copil al lui Dumnezeu pentru a putea intra în ceruri.
Biserica ne învață că a fi născut din nou este necesar pentru a fi botezat. Practic cu toți am fost botezați când am fost copii mici, prunci. Însă mai presus de toate, cu toți trebuie să trăim această viață nouă a Duhului, nu doar ca și copii ai părinților noștri ci și ca copii ai lui Dumnezeu.
