Ap 11,19a;12.1-6a.10ab
1Cor 15,20-27a
Lc 1,39-56
Fecioara Maria, Chivotul noului legământ
Astazi celebrăm cu bucurie sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, adică a ridicării cu trupul și cu sufletul la cer a Mamei noastre cerești. Nici o corupere pământească nu a atins-o pe Maria la sfârșitul vieții ei, iar dacă stăm să ne gândim e perfect normal asta din moment ce ea a fost neprihănită încă din momentul zămislirii ei (Rom 6,23). Credința noastră în Adormirea Maicii Domnului se potrivește perfect cu totalitatea credințelor noastre. Astăzi când celebrăm ridicarea cu trupul și cu sufletul la cer a Maicii Domnului, noi sperăm să ducem la împlinire profeția din minunatul Magnificat pe care l-am auzit în textul evangheliei de astăzi, de acum toate popoarele mă vor numi fericită (Lc 1,48). Acest verset din evanghelie ne asigură că devoțiunea mariană și cinstea adusă Maicii Domnului sunt biblice. Dacă noi nu am cinsti-o pe Maria, atunci noi am lăsa neîmplinită această profeție a ei, de acum toate popoarele mă vor numi fericită (Lc 1,48). Încă din momentul în care Luca scria evanghelia sa, era evident faptul că devoțiunea Mariană era o necesitate pentru o viață spirituală sănătoasă, de acum toate popoarele mă vor numi fericită (Lc 1,48).
În prima lectură de astăzi, am putut vedea cum apostolul Ioan vede chivotul noului legământ în ceruri iar apoi vede o femeie. Acesta e modul în care Ioan dorește să ne spună că există o legătură dintre chivot și femeie, modul său de a ne spune că femeia este chivotul. Maica Domnului este chivotul noului legământ. În textul evangheliei de astăzi am putut auzi de întâlnirea Mariei cu verișoara ei Elisabeta (Lc 1,39-56) iar Luca a descris această vizită în diverse moduri, foarte asemănător cu momentul în care David a adus chivotul alianței în Ierusalim. Prin urmare, avem Cartea Apocalipsului și descrierea lui Luca a vizitei Mariei la Elisabeta care sugerează că Maica Domnului este Chivotul noului legământ.
Este foarte ușor de înțeles de ce ne gândim la Maica Domnului ca Arca a noului legământ. Chivotul alianței conținea cele zece porunci ale lui Dumnezeu, scrise de Dumnezeu însuși, cuvântul lui Dumnezeu, iar Maria l-a purtat pe Isus, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, timp de nouă luni în pântecele ei. Însă mai există un alt motiv pentru care noi reflectăm astăzi la Maria ca fiind Arca alianței astăzi când celebrăm ridicarea ei la ceruri cu trupul și cu sufletul. Știm cu toți din lecturile din Vechiul testament că arca alianței era făcută din lemn de acacia (Ex 25,10; Dt 10,3) însă ceea ce era fascinant ca legătură cu sărbătoarea de astăzi e faptul că traducerea grecească a Vechiului Testament, Septuaginta spune că lemnul de acacia este incoruptibil adică lemnul de acacia nu se deteriorează sau nu putrezește. Acest mic detaliu despre lemnul de acacia înseamnă că în momentul în care Noul Testament o descrie pe Maria astfel, că ea este împlinirea chivotului legământului, sugerează faptul că ea nu a avut parte de coruperea trupului spre sfârșitul vieții ei pământești, prin urmare susține implicit dogma Adormii Maicii Domnului. Asta explică și de ce în toate scrierile părinților Bisericii singurele relicve despre care citim sunt veșmântul sau roba Mariei și brâul ei. Nu mai există nici un templu în Ierusalim fiindcă Isus este împlinirea templului, iar arca alianței nu a mai fost văzută de la Exil până la împlinirea ei în persoana Maicii Domnului, ceea ce a fost confirmată de Ioan în prima lectură de astăzi.
În viziunea lui Ioan din Cartea Apocalipsului 12, femeia este în dureri în momentul în care dă naștere (12,2). Marii scolastici înțeleg asta ca maternitatea spirituală a Mariei. Isus în mod public ne-a dat-o tuturor pe Maria ca mamă spirituală în acele momente în care a stat sub crucea sa și i-a spus, Femeie, iată fiul tău (In 19,26). Durerile femeii din cartea Apocalipsului 12 este durerea Maicii Domnului de sub cruce din momentul morții lui Isus, cooperând astfel cu jertfa fiului ei Isus de pe cruce. Ca mamă spirituală ea dorește tot ceea ce e mai bun pentru noi, iar ceea ce e mai bun pentru noi se găsește în imaginea Fiului ei Isus. Până nu ne regăsim și noi în imaginea Fiului ei, ea va continua să mijlocească pentru noi în ceruri ca mamă spirituală. Ea este mama ta, a noastră. Trebuie să petrecem timp cu ea zi de zi. Trebuie să îi permitem să vegheze asupra transformării noastre în imaginea Fiului ei Isus.
Petrecerea timpului zi de zi cu Maica Domnului, mama noastră, este un fapt biblic din moment ce Luca spune clar în Magnificatul ei, de acum toate popoarele mă vor numi fericită (Lc 1,48). Să îi permitem Mariei să ne învăluie cu mantia sa. În cartea Numerilor putem citit că ori de câte ori Arca Alianței era transportată, ea era acoperită cu un voal (Num 4,6). De aceea, fie ca ori de câte ori reușim să petrecem timp cu Maica Domnului, să îi permitem Mariei să ne învăluie și să ne apere cu mantia ei. Amin.
