Lc 11,1-4
Evanghelia lui Luca mai este cunoscută și ca evanghelia rugăciunii chiar dacă celelalte trei evanghelii conțin și ele momente în care Isus se afla în rugăciune. Sfântul Luca face din rugăciune centrul, și punctul principal al evenimentelor. De exemplu, îl vedem pe Isus petrecând întreaga noapte în rugăciune, iar și iar (5,15), la fiecare moment important, crucial, precum alegerea apostolilor (6,12), în noaptea schimbării la față (11,1). Isus merge la Tatăl în rugăciune. Sfântul Luca mai redă și alte două parabole asupra rugăciunii spuse de Isus. Iar scopul alungării vânzătorilor din templu și a schimbătorilor de bani este acela de a restabili templu ca loc de rugăciune (19,46).
Discipoli au rămas impresionați de exemplul Domnului de a-și rezerva timp pentru 
rugăciune în mijlocul acelui program haotic, chiar și în zilele în care abia aveau timp să mănânce. Domnul nostru petrece ore lungi în rugăciune seara iar uneori întreaga noapte. Înainte de fiecare eveniment major din viața sa el se afla în rugăciune. Evangheliile, în afara de cea a lui Luca, menționează peste 80 de momente în care Isus merge să se roage. Toate acestea i-a determinat pe apostoli să îi ceară lui Isus să îi învețe să se roage. Iată de ce în textul evangheliei pe care îl vom auzi astăzi, discipoli îi vor cere, Doamne, învaţă-ne să ne rugăm aşa cum Ioan i-a învăţat pe discipolii lui! (v.1).
Ceea ce va trebui noi să facem, e să ne însușim exemplul Domnului, și să ne întrebăm, Ne rezervăm timp pentru rugăciune sau ne rugăm doar când avem timp? Isus le dă discipolilor săi dar și nouă, cea mai cunoscută rugăciune, Rugăciunea Domnească sau Tatăl Nostru.
