Lc 6,36-38
Fiți milostivi, nu judecați și iertați. Aceste cuvinte ale lui Isus sunt atât de provocatoare. Însă uneori pot fi și un pic confuze. La urma urmei, oare răul nu ar trebui condamnat? Ar trebui oare să tolerăm corupția, drogurile și toate celelalte nedreptăți? E greșit să îți critici proprii lideri, guvernul, a în momentele în care ei se preocupă mai mult de propriile interese decât de binele comun al tuturor oamenilor? Ce vrea Isus să spună de fapt?
Un lucru e clar că răul ar trebui condamnat. Isus însuși îl condamnă. El poate critica, ba chiar și condamna răul, însă o face cu o inimă cu adevărat plină de compasiune, plină de iubire față de toți. Nu vedem și nu găsim nici o frântură de interes propriu. Însă nouă ne este atât de greu să îi judecăm pe alți cu compasiune, cu milostivirea asemenea lui Isus.
Așa că ce putem face? Ne va refuza oare Dumnezeu iertarea până în clipa în care vom reuși să îi iertăm pe ceilalți? Cu siguranță nu. Milostivirea lui Dumnezeu o depășește cu mult pe cea a noastră iar el va ierta inima dispusă să ierte. Însă să ne amintim că adevărata deschidere înseamnă să ne dorim cu adevărat harul de a fi capabili de a-i ierta pe ceilalți. Să îi cerem astăzi de la Dumnezeu puterea de a fi iertători și milostivi, plini de compasiune. Și să nu uităm că dacă îi permitem Duhului Sfânt să acționeze în noi, el ne va putea înzestra cu harul de a deveni niște persoane blânde, grijulii și milostive, de a deveni ceea ce Isus dorește ca noi să fim.
